„Centenarul femeilor din arta românească”, un proiect produs de PostModernism Museum, constând în expoziție-cercetare, dezbatere, masă rotundă și publicație, este găzduit de Muzeul de Artă din Brașov din 8 martie 2018. Proiectul inventariază peste 1.800 de artiste din România care au lucrat în ultimii 100 de ani și expune lucrări de la peste 60 dintre acestea. La fiecare itinerare, expoziția prezintă, uneori în premieră, lucrări de artă din colecțiile muzeelor gazdă și din colecții private.

Expoziția-cercetare „Centenarul femeilor din arta românească” este alcătuită din lucrări de artă originale, artefacte, arhivă digitală, o serie de infografice care prezintă sub-temele cercetării și două proiecții video: una care cuprinde o generoasă selecție de interviuri video cu artiste contemporane și o alta care derulează o amplă arhivă de imagini cu opere de artă realizate de artiste femei în perioada centenarului.

Expoziția este prezentată la Muzeul de Artă Braşov în perioada 8 martie – 27 mai 2018, conținând o selecție de artiste brașovene, inclusiv din colecția Muzeului, cu un vernisaj miercuri, 8 noiembrie 2017, ora 17.00 (B-dul Eroilor nr. 21), având ca și curatori pe Cosmin Nasui și Radu Popica. Programul de vizitare al muzeului este: marți-duminică: 09-17 (până în 31 martie), 10-18 (din 1 aprilie), luni închis.

Latura inedită a expoziției este prezentarea, ca index și ca arhivă digitală, a peste 1.800 de artiste din România, dintre care unele mai puțin cunoscute, datorită faptului că nu au beneficiat încă de recuperare și reevaluare istorică. Lucrările din expoziție fac parte din colecția Muzeului de Artă Brașov, Colecția George Șerban, Colecția Puiu K. Patzelt, membru al Societății Colecționarilor de Artă din România (SCAR), și Nasui Collection & Gallery.

Alte etape ale acestui proiect-cercetare au fost prezentate anterior la Muzeul Municipiului București și Muzeul Național Brukenthal, în perioada noiembrie 2017-februarie 2018, marcând atât deschiderea Centenarului Marii Uniri la cel din urmă cât și Bicentenarul acestuia.

 

„Muzeul de Artă Braşov a cercetat şi a prezentat publicului evoluţia centrului artistic braşovean şi patrimoniul de artă braşoveană, care, în mod firesc, a inclus şi contribuţia artistelor braşovene, o prezenţă constantă în cadrul expoziţiilor temporare organizate în anii 2008-2018 („Arta Brașoveană Interbelică”, 2016; „Arta Brașoveană Postbelică 1945-1989. Repere din colecția Muzeului de Artă Brașov”, 2015; „Expoziţia retrospectivă Elena Popea (1879-1941)”, 2010; „Elena Mureşianu. Omul şi artistul”, 2008).

În cadrul expoziţiei „Centenarul femeilor din arta românească” la Muzeul de Artă Braşov, o secţiune a expoziţiei este dedicată artistelor a căror activitate a fost legată de Braşov: Elena Popea, Elena Mureşianu, Margarete Depner, Miklós Margit, Emilia Apostolescu, Zina Blanuţă, Viorica Ardeleanu-Kovács, Angela Bocu, Veronica Bodea-Tatulea, Doina Liliana Dănescu, Gizella Deregán, Zoica Gavrilescu, Alexandrina Gheție, Adelheid Goosch, Ana Hadiac, Irina Lukász, Mihaela Modâlcă, Maria Neguș, Marcela Rădulescu, Ileana Sbârcea Mureșan, Suzanne Schunn, Aurelia Stoie Mărgineanu, Luminiţa Gliga, Teodora Pica.”  (Radu Popica, curator, istoric de artă)

„În secolul XXI avem de-a face cu o schimbare de paradigmă a istoriei artei (post-colonialiste, post-imperialiste, post Război Rece etc.): de la înțelegerea acesteia ca o disciplină autonomă, ca o succesiune de stiluri și estetici cu ierarhii de artiști grupați în funcție de genialitate și celebritate, la perspectiva complexă de înțelegere istorică a fenomenelor culturale, antropologice, politice și sociologice, din care firesc, interdisciplinar face parte. Datorită acestei înțelegeri antropologice sunt recuperate fenomene culturale, identități și producții artistice, (uneori uitate ori considerate periferice), care, prin această perspectivă, devin cel puțin la fel relevante, atât datorită particularității lor geografice, culturale, sociologice cât și ca fenomene culturale de propagare cantitativă sau diversitate culturală.

Unul dintre aceste fenomene artistice intens recuperate global este cel al creațiilor artistelor femei. Putem spune că arta românească a fost și este incomplet înțeleasă fără recuperarea sistematică, prin cercetări, publicații dar mai ales expuneri permanente în muzee, a prezențelor artistelor femei – de la sfârșitul secolului al XIX-lea și până în prezent.” (Cosmin Nasui, curator, istoric de artă)

Expoziția include lucrări de artă de la peste șaizeci de artiste: Cecilia Cuțescu-Storck (1879-1969), Lia Szasz (1928-2006), Schunn Suzanne (n. 1929), Verona Bucur Bălaş, Gabriela Florescu (n. 1919), Ambrosi Marianne, Mimi Şaraga-Maxy (1923-2006), Micaela Eleutheriade (1900-1982), Rodica Maniu (1890-1958), Elena Greculesi (1928-2016), Georgeta Năpăruș (1930-1997), Wanda Sachelarie Vladimirescu (1916-2008), Lucia Demetriade Bălăcescu (1895-1979), Ana Asdurova-Ciucurencu (1903 – 1972), Ileana Cojan (n. 1920), Vasiliu Chintilă Simona (1928-2009), Tia Peltz (1923-1999), Gabriela Radu, Zina Blanuţă (1913-1998), Veronica Bodea-Tatulea (n. 1947), Gizella Deregán (n. 1889), Alexandrina Gheţie (1935-2005), Aurelia Stoie Mărgineanu (n. 1940), Elena Mureşianu (1864-1924), Doina Liliana Dănescu (n. 1945), Emilia Apostolescu (1927-2016), Elena Popea (1879-1941), Lukász Irina (1902 -1985), Angela Bocu (n. 1943), Mihaela Modâlcă (n. 1963), Maria Neguş (n. 1948), Viorica Ardeleanu-Kovács (n. 1939), Zoica Gavrilescu (1913-1977), Luminiţa Gliga (n. 1975), Teodora Pica (n. 1964), Adelheid Goosch (n. 1929), Margarete Depner (1885-1970), Miklós Margit (1923-1995), Ileana Sbârcea Mureșan (n. 1941), Lili Pancu (1908-2006), Paula Ribariu (1938), Georgeta Arămescu Anderson (1910-1994), Medi Wechsler Dinu (1909-2016), Hedda Sterne (1910-2011), Sofia Uzum (1911-1988), Ana Iliuț (1913-1991), Florica Cordescu (1913-1965), Elvira Micoș (1914-2014), Puia Hortensia Masichevici (1917-2010), Lidia Mihăescu (1918), Ligia Macovei (1916-1998), Alma Redlinger (1924-2017), Iulia Oniță (1923-1987), Eva Cerbu (1924-2008), Clarette Wachtel (1926-2011), Geta Brătescu (n. 1926), Cornelia Dăneț (1929-2015), Xenia Eraclide Vreme (1930-2007), Anamaria Smigelschi (1938), Doina Simionescu (1947-2016), Marilena Murariu (1954), Marilena Preda Sânc (1955), Tamara Isbășescu (1932-1989), Magda Isăcescu (1943), Rodica Anca Marinescu (1937), Paula Ribariu (1938) și interviuri video de la artiste contemporane: Casia Csehi, Marilena Murariu, Aurora Kiraly, Ioana Sisea, Alina Marinescu, Bianca Mann, Cristina Joia, Otilia Cadar, Carmen Acsinte, Zamfira Bîrzu, Iuliana Vîlsan, Cristina Russu, Lea Rasovszky, Ioana Ciocan, Cristina Dragomir, Mirela Trăistaru, Loredana Brumă, Mihaela Vezentan, Patricia Teodorescu, Ana Cătălina Gubandru, Marilena Preda-Sânc, Raluca Ilaria Demetrescu.

Publicația „Centenarul femeilor din arta românească”, apărută la editura PostModernism Museum, 2017, ISBN 978-606-93751-8-1, alătură studiile autorilor: Adrian Buga, Alin Ciupală, Marian Constantin, Iulia Mesea, Cosmin Nasui, Cristian Vasile, Victor Sămărtinean, un studiu inedit de Yvonne Hasan (1925-2016), nepublicat până acum, acompaniate de reproduceri ale lucrărilor de artă realizate de artiste. De asemenea, publicația conține un index de peste 1.000 de nume de artiste și o secțiune de bibliografie. Cartea poate fi comandată la: https://www.emag.ro/centenarul-femeilor-din-arta-romaneasca-978-606-93751-8-1/pd/DJ30N9BBM/

Foto: Cristi Farcaș