Suprarealism 100: o călătorie prin Avangarda din România

Suprealismul din București: anii uitați 1933-1941

Proiectul prezintă pentru prima dată publicului un episod inedit din istoria avangardei românești: activitatea unui grup de artiști suprarealiști care au format un „laborator de investigație” în București între anii 1933-1941. Centrat în jurul atelierului Heddei Sterne din strada Teodor Ștefănescu, acest cerc creativ i-a reunit pe Victor Brauner, Théodore (Teddy) Brauner, Medi Wechsler Dinu și Jules Perahim.

Patrimoniu al artelor grafice din arhivele Eugen Taru, Marcel Olinescu, Romeo Voinescu

Proiectul recuperează și promovează în mediul online și offline materiale documentare din arhive private și publice neexplorate care au aparținut artiștilor: Eugen Taru (1913-1991), Marcel Olinescu (1896-1992), Romeo Voinescu (1925-2021) și propune aducerea în prezent a moștenirii artistice a acestora și a contextului care implică alte personalități relaționate cu aceștia sau momente cu relevanță istorică pentru contemporaneitate. Fiecărui artist îi sunt dedicate o secțiune cu un amplu material documentar și un material video, concentrat pe un ghid de interviu și informații privind contextul și evoluția influențelor culturale. Proiectul este desfășurat ca trei micro-platforme digitale interactive, care concentrează elemente relevanță istoriografică cu influențe asupra fenomenelor culturale artistice din prezent.

Narațiuni ale națiunii

„Narațiuni ale națiunii” abordează valorile naționale, într-o perspectivă multidisciplinară, prin teme dedicate unor genuri și mijloace de exprimare atractive publicului tânăr: bandă desenată, muzică rock și folk, poezie, istoria artei, în care reprezentările naționale sunt înțelese ca valori democratice, dimensiune europeană, influențe creative specifice unui spațiu de spiritualitate și limbaj comun. Proiect cultural finațat de Ministerul Culturii, produs de PostModernism Museum cu prilejul Zilei Culturii Naționale 2024.

Patrimoniu artistic feminin

Proiectul recuperează și promovează în mediul online materiale documentare din arhive private care au aparținut artistelor: Hedda Sterne (1910-2011), Puia Hortensia Masichievici Mișu (1917-2010), Geta Caragiu (1929-2018) și contribuie la aducerea în prezent atât a moștenirii artistice a acestora cât și a contextului care implică alte personalități sau momente și situații cu relevanță istoriografică pentru contemporaneitate.

„The songs of freedom” și poliția secretă comunistă

Conținutul evenimentului:

Vernisajul expoziţiei realizate de CNSAS, „DRAGĂ CORNEL.. tinerii rebeli urmăriţi de Securitate”;
„Forever Heroes Challenge – A story of a 3D role model: Cornel Chiriac”, film documentar realizat de artistul visual Sorin Verdeş, Georgiana (AMC Ro Studio) şi CNSAS;
Dezbatere cu participanţii: Doru Ionescu, Octavian Ursulescu, Florian Lungu, Sorin Verdeş, Georgiana Toea, Cristina Anisescu, Florentina Budeancă şi Cosmin Năsui;
Vizionarea filmului documentar: „Cornel Chiriac. Metronomul libertății – A Song of Freedom”, realizat de Doru Ionescu, TVR.

Conferințe: Ziua culturii în România și Republica Moldova, duplex de politici culturale

Proiectul „Ziua culturii în România și Republica Moldova: duplex de politici culturale”, produs de PostModernism Museum din România prin platforma Formare Culturală, este compus din trei conferințe tematice online dedicate demersurilor și politicilor culturale și educaționale din România și Republica Moldova.

15 colecții private de artă românească

Proiectul „15 colecții private de artă românească” răspunde nevoilor de cunoaștere a scenei și pieței de artă din perspectiva colecționarilor de artă românească, ca parte a unui ecosistem, în care rolul acestora poate să devină determinant, prin acțiuni de mecenat, de premiere, de comisionare sau de cumpărare a producției artistice contemporane. Acest circuit al artei stă la baza producției artistice și intersectează noi subdomenii, precum economia artei.

„Magistralele socialismului” & „Şantierele artei” – azi

Proiectul propune cercetarea, documentarea, arhivarea și prezentarea expozițională sub forma unei platforme online a proiectelor de factură arhitecturală și artistică monumentală realizate sau proiectate și nerealizate ori dispărute, fie ele în genurile pictură, sculptură, arte decorative, parte a patrimoniului construit și a istoriei artelor din România.

Artiști Pedagogi. Modele de educație artistică și culturală: Restituiri din arhive de artă Ciucurencu, Abrudan, Celmare

Recuperarea și prezentarea unor materiale documentare din arhive publice și private care au aparținut artiștilor Alexandru Ciucurencu (1903-1977), Petre Abrudan (1907-1979), Vasile Celmare (1931-2019) și aducerea în prezent atât a moștenirii artistice a acestora cât și a contextului care implică alte personalități sau situații cu relevanță istorică contemporană.

Lansare la București: volumul „Noii industriași, creativii”

Volumul 04 din „Noii industriași, creativii”, un material resursă pentru industriile culturale și creative, dorește să centralizeze preocupări teoretice și practice ale sectoarelor creative, ale managementului și politicilor culturale, în principal din România, contribuind la extinderea bibliografiei de specialitate în aceste domenii. Reuneşte 36 de texte și 38 de autori, în 432 de pagini.

Volumul se lansează la Seneca Anticafe București, pe 21 mai 2022, ora 11.00. Lansarea face parte din Design GO / Romanian Design Week 2022.

Lansare în mediul online: autorii despre volumul „Artiste uitate din România: cercetări și studii despre contribuția femeilor la istoria artei românești”

Volumul este alcătuit din studiile autorilor Luiza Barcan, Delia Bran, Vladimir Bulat, Alin Ciupală, Angelica Iacob, Ana-Maria Măciucă, Mădălina Mirea, Aurelia Mocanu, Cosmin Nasui, Dodo Niţă, Elena Olariu, Felicia Raetzky, Mihaela Varga, Cristian Vasile, Mariana Vida, Ioana Vlasiu acompaniate de imagini de epocă din arhive personale ale artistelor sau familiilor acestora și reproduceri ale lucrărilor de artă realizate de artiste.

Conferință: despre statutul artistului și statutul lucrătorului cultural

Conferința-dezbatere are ca punct de pornire problematici și unghiuri de expertiză diverse și complementare ale experților invitați. Domeniile de analiză ale specialiștilor din panel-uri sunt management instituțional, management cultural și artistic, managementul drepturilor colective de autor, patronate din industriile culturale și creative, politici culturale. Aceștia vor face referire la reglementări legislative și studii dedicate subiectului proiectului, cu particularitățile perspectivelor proprii domeniilor acestora de activitate profesională.

15 retrospective ale artei contemporane românești 1990-2020

Propunerea acestui proiect este de a privi pluralist, inclusiv conceptul de retrospectivă, și de a avea un conglomerat de teme și opinii, după care beneficiarii să poată urmări online diversitatea fenomenelor artistice și a temelor de cercetare în funcție de preocupările fiecărui istoric și critic de artă în parte

Artiști în temnițele comuniste

Proiectul „Artiști în temnițele comuniste” aduce în atenție prin intermediul expozițional cât și sub forma unei platforme multimedia dedicate care conține peste 150 profile de artiști și artiste care au suferit în temnițele comuniste, acompaniate de 5 video documentare despre aceștia.

Măririle și decăderile monumentelor din România

Proiectul „Măririle și decăderile monumentelor din România” propune cercetarea, documentarea, arhivarea, producerea de conținut original și prezentarea sub forma unei platforme online a unei selecții de monumente fie realizate, fie în stadiile diferite de proiectare pe care acestea le-au suferit, fie nerealizate, aparținând genurilor de pictură monumentală, sculptură, arte decorative, parte a patrimoniului material și istoriei artelor din România.

Mituri populare românești - Miorița, Meșterul Manole și Zburătorul în arte vizuale, ilustrație de carte și muzică rock

Platforme expoziționale tematice dedicate celor trei domenii creative, materiale video de tip documentare și dezbatere-conferință online

Arhiva Muzeul Rock din România

Scopul proiectului este realizarea unei Arhive online numită Muzeul Rockului din România, o inițiativă a lui Doru Ionescu și a platformei muzeale private PostModernism Museum, care conține colecții inventariate, arhivate digital, de obiecte care au aparținut muzicienilor și mediului cultural din jurul acestora (partituri, scrisori, setlist-uri, fotografii inedite), instrumente muzicale, articole vestimentare utilizate în concerte și evenimente, vinyl-uri.

Comunismul pe înțelesul corporatiștilor

Putem, la 30 de ani de la căderea comunismului în România, observa fenomenele socio-culturale care au legătură cu acesta. Comunismul este privit polarizat, fie cu o nostalgie care vine cu suprapunerea acestuia peste anii tinereții, cu un aer de vintage cool, fie cu o ură și patimă.

O zonă explorată cu mai multă căldură rămâne viața domestică, privată din perioada comunistă, a unor generații care aveau foarte multe lucruri în comun, de la obiceiuri sociale create datorate aceleași lipsuri dar și accesul la activități și produse de consum similare.

Proiectul se adresează atât generațiilor decrețeilor (Șoimii Patriei, Pionierii, sau UTC-iștii de ieri), în prezent la aniversarea jubileului, dar și generațiilor ulterioare născute sau nu în comunism.

Dreptul și accesul la cultură: repere din istoria culturii (de la Constituția României din 1923 până în zilele noastre)

Proiectul „Dreptul și accesul la cultură” este compus din conferință-dezbatere, offline și online live, materiale video de tip documentare și micro-expoziție in situ, în Casa Filipescu Cesianu, Muzeul Municipiului București.

Cartierele Primăverii și Dorobanți: tipologii urbane, locuitori vechi și noi

Hărțile cartierelor sunt citite atât din punctul de vedere al beneficiarilor locuinţelor cât şi a arhitecţilor care le-au realizat.

Cultura de masă în „Epoca de Aur”: Cîntarea României & Cenaclul Flacăra

În perioada comunistă, cultura de masă din România, cu destinația ei specifică, a avut parte de un program politic fiind utliizată din plin din punct de vedere ideologic.

Femeia în societatea românească, anii 1956-1960

Muzeul Cineastului Amator, în colaborare cu Institutul Național al Patrimoniului, Direcția Patrimoniu Mobil, Intangibil și Digital – CIMeC şi Postmodernism Museum, Modernism Punct Ro, vernisează la Reşiţa o selecţie de fotografii realizate între anii 1956-1960, având ca subiect femeile în câmpul muncii și nu numai.

Women Power in Art @ Cantacuzino Castle

„Women Power in Art” propune o panoramă expozițională a contribuției artistelor femei pentru istoria artei din România privind în arcul temporal al ultimei sute de ani.

Despre intimitate și sexualitate în prezent și în Epoca Ceaușescu

Pornind de la „Touch Me Not”, și de la volumul produs de PostModernism Museum, „Erotism și sexualitate în Epoca de Aur”, de Cosmin Nasui, Cristian Vasile și Călin Hentea, vă propunem o dezbatere aparte pe marginea unui segment temporal sensibil istoric precum cel al „Epocii Ceaușescu”. Folosim prilejul oferit de filmul Adinei Pintilie și ne întoarcem mental, împreună cu Cosmin Nasui, la modelul familiei monogame din „Epoca de Aur”, la explozia chiuretajelor, la interzicerea relațiilor homosexuale sau la repunerea în discuție a drepturilor femeii și a egalității sociale pe bază de gen specifice acelei perioade. Revenim apoi în prezent pentru a compara cele două perioade din aceste puncte de vedere.

Atrocitățile Holocaustului în cultura vizuală din România

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic vă invită miercuri, 23 ianuarie, ora 13.00, la dezbaterea Atrocitățile Holocaustului în cultura vizuală din România

Eminescu în artele grafice contemporane – 130 ani

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale și cu ocazia celebrării a 130 de ani de la trecerea în neființă a lui Mihai Eminescu, proiectul Eminescu în artele grafice contemporane – 130 ani explorează rolul operei eminesciene în creația artiștilor vizuali din România.

Conferință și carte din seria „Lada de gunoi a istoriei” – Centenarul femeilor în arta românească

Pe 19 noiembrie 2018 de la ora 17.00 va avea loc o conferință la care sunt invitați să prezinte studii specializate Ioana Vlasiu, Luiza Barcan, Cristian Vasile și Radu Popica. Cosmin Nasui, curatorul proiectului, va prezenta publicația„Centenarul femeilor în arta românească” vol. 2

Minorități etnice în cultura vizuală @ Forumul Diversității Culturale

O micro-expoziție „Minorități etnice în cultura vizuală focus România” a putut fi vizitată pe toată durata evenimentului Forumul Diversității Culturale, ediția a III-a, la ARCUB Gabroveni, în București.

Salon BD Brașov – România 100 în benzi desenate

Aflat la prima ediție, SALON BD BRAȘOV își propune să stimuleze interesul publicului pentru banda desenată cu tematică istorică, să ofere artiștilor de bandă desenată șansa de a (re)descoperi istoria recentă în anul Centenarului.

Eveniment de prezentare „Pavilionul Memorial Brukenthal” de Peter Jacobi

Proiect de artă contemporană monumentală publică de celebrare a personalității și moștenirii culturale a Baronului Samuel von Brukenthal

Viața privată și practici sociale în Epoca de Aur

Cercetarea și expoziția reprezentării erotismului și sexualității în cultura vizuală din perioada comunistă a Epocii de Aur marcată de politicile lui Nicolae Ceaușescu, explorează bogatul dialog vizual între multiple aspecte precum: putere, politica pronatalista, familie, tabuuri, permisivitate, cenzură, ilegalitate, plăceri intime și libertăți. Cercetarea urmărește contextul artistic în legătură cu câteva tipuri de fenomene sociale și politici publice precum cele ale politicilor demografice ale pro-natalității și fertilității.

Minorități etnice în cultura vizuală, focus România @ Muzeul Național Brukenthal

Proiectul de cercetare și expozițional „Minorități etnice în cultura vizuală focus România” este produs de PostModernism Museum și este prezentat în parteneriat cu Muzeului Național Brukenthal având o secțiune specială dedicată artistului Peter Jacobi. Proiectul prezintă stadiul cercetării culturii vizuale a patrimoniului multi-etnic și multi-cultural din zona Transilvaniei.

„Expoziţia de Stampe Japoneze – actori și scene de teatru Kabuki – din Colecția George Șerban” la Teatrul Național din București

Prima expoziție din România de stampe japoneze din secolele XVIII și XIX, cu actori și scene de teatru Kabuki, provenind dintr-o colecție privată

Centenarul femeilor din arta românească la Muzeul de Artă Brașov

Vernisajul are loc miercuri 8 noiembrie 2017 la ora 17.00 la Muzeul de Artă Braşov, B-dul Eroilor, 21. Expoziția este deschisă în perioada 08.03 – 27.05.2018. Curatori: Cosmin Nasui și Radu Popica.

1.060 de femei artiste din România indexate, un premiu pentru întreaga creație și 10 lucrări de artă donate celui mai vechi muzeu din țară

se va anunța decernarea Premiului pentru întreaga creație artistei Casia Csehi
va fi donat Muzeului Brukenthal un fond de zece lucrări semnate de Casia Csehi și Ana Golici din partea colecției private George Șerban
va fi disponibilă cartea cu titlul omonim al expoziției, în care sunt cuprinse o serie de studii și documentări dedicate subiectului cercetării
va avea loc un tur ghidat, oferit de curatorii expoziției, Cosmin Nasui (PostModernism Museum) și Robert Ștrebeli (Muzeul Brukenthal)

Zile și sărbători naționale în cultura vizuală din România

Cercetare de antropologie artistică, istorie și istoria artei, microexpoziție și dezbatere
Vorbitori: Alin Ciupală, Cosmin Nasui, Razvan Pârâianu, Cristian Vasile

Centenarul femeilor din arta românească

Este un proiect compus, constând în expoziție-cercetare, dezbatere, masă rotundă și publicație, produs de PostModernism Museum, beneficiind de co-finanțare din partea Ministerului Culturii și Identității Naționale și de parteneriate strategice cu Muzeul Național Brukenthal, Muzeul Municipiului București și Muzeul de Artă Brașov.

Orașul Stalin pe înțelesul tuturor

Brașov, fostul Oraș Stalin între 1950 și 1960

Women in Arts in Communist times

Empowerment of women artists in communist society was made not only by recognizing the new status of the woman as artist, but also placing her in well remunerated artistic fields.

Naționalism si multiculturalism în cultura vizuală

Proiectul „Naționalism și multiculturalism în cultura vizuală din România, de la 1918 până în prezent” urmărește relațiile între conceptele puternice de naționalism și multiculturalism în alcătuirea culturii și identității vizuale din România, din perspectiva aniversării centenare.

Minorities in Visual Culture – Focus Romania

The research exhibition ”Minorities in visual culture – focus Romania” is constructed by a team of curators and researchers and it will be first time exhibited in Brussels, with the support of the Romanian Cultural Institute Bucharest. The exhibition and research project is to be travelled to other locations in Romania and EU in the following years.

100 de ani de minoritati etnice in cultura vizuala din Romania

Proiectul pune în discuție conștientizarea contribuției minorităților naționale la dezvoltarea culturii românești în ultima sută de ani și recunoașterea aspectelor minorităților ca parte nu doar integrantă ci și fondatoare și decisivă a culturii și artei românești.

Magazin virtual de cărți

DARE Romania in 1944-1989

Centrul de resurse pentru artele decorative

Arhiva Muzeul Rock din România

Minorities in Visual Culture

Eroticism in Romanian Modern & Contemporary Art

Curatorial programme

DARE – programme of Documenting, Archiving, Revaluing and Exhibiting the art produced in Romania in 1944-1990

Publishing programme

All projects presented within PostModernism Museum are not merely objects exhibited but thoroughly documented initiatives.

Research programme

PostModernism Museum is an organisation in the service of present society and of its development, and open to the public, which researches, communicates and exhibits, for purposes of study, education and enjoyment.

Collection

The founding collection of PostModernism Museum is based on Nasui Collection