Proiectul „Cartierele Primăverii și Dorobanți: tipologii urbane, locuitori vechi și noi”, produs de PostModernism Museum, propune activități coordonate de specialiști culturali pentru două comunități urbane învecinate, una recentă, de acum 70 de ani (Primăverii) și una întemeiată acum 150 de ani în București (Dorobanți).

  • Expoziție la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi /// str. Londra nr. 39, București (Event Facebook)

23 octombrie – 17 noiembrie 2019, miercuri-duminică

Suntem gata de vernisajul Expoziție:Tipologii urbane în cartierele Primăverii și Dorobanți. Instalația creată de noi dezvăluie fețele locuitorilor din cartierele comuniste privilegiate. Machetă de Mihnea Simiras🖤

Publicată de Alina Rizi pe Sâmbătă, 26 octombrie 2019

(video Rizi Design)

Vernisaj-ghidaj: 27 octombrie 2019, ora 11.00

  • Tururi ghidate în  cartierele Primăverii și Dorobanți: 26 octombrie, 27 octombrie, 2 ,3, 9, 10, 17 noiembrie 2019 (program și detalii mai jos) (Event Facebook)

Înscrieri tururi ghidate aici

În caz de vreme nefavorabilă, veți fi anunțați (mail, telefon, Facebook) iar întâlnirea și informațiile din cadrul turului vor fi livrate doar în cadrul expoziției de la Muzeul Hărților și Cărții Vechi, pe str. Londra nr. 39, în ziua și la data turului în cauză.

Proiect de intervenție culturală în cartierele Primăverii si Dorobanți, acesta implică o cercetare interdisciplinară, cu studii în domeniile istoriei, arhitecturii, artei, sociologiei și antropologiei. Hărțile cartierelor sunt citite atât din punctul de vedere al beneficiarilor locuinţelor cât şi a arhitecţilor care le-au realizat. Între acești arhitecți amintim nume importante precum: Marcel Iancu, Octav Doicescu, Cezar Lăzărescu, Horea Creangă, Grigore Cerchez, Aron Solari Grimberg, Șerban Manolescu, Nicolae Vlădescu, Robert Woll, Camil Roguski, Nicolae Anastase Mircea, Corneliu Rădulescu.

Proiectul „Cartierele Primăverii și Dorobanți: tipologii urbane, locuitori vechi și noi” constă în:

-realizarea unei expoziții la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi,

-alcătuirea unei machete a celor două cartiere în colaborare cu studenți și masteranzi de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”,

-crearea de proiecții interactive video-mapping pe machetă,

-realizarea unei hărți interactive în online cu localizarea clădirilor și a istoriilor acestora,

Lista cercetării actuale va identifica cele mai importante clădiri atât din punctul de vedere al demnitarilor care le-au locuit, dar și al evenimentelor istorice și faptelor domestice ale vieților private cunoscute din mărturiile acestora sau ale apropiaților.

-realizarea a opt tururi ghidate, cu oprire la câteva locații cu semnificație și povești relevante, coordonate de istoricii Oana Marinache și Cosmin Nasui.

Beneficiarii sunt deopotrivă locuitorii prezenți ai acestor cartiere care își vor descoperi sau cunoaște mai bine, din punct de vedere istoric și cultural, vecinătățile și turiștii curioși provenind din alte zone ale Bucureștiului sau din țară.

Cristina Anisescu, doctor în psihologie va contribui la cercetarea materialelor de arhivă cu informații legate de modul în care erau supravegheate reședințele nomenclaturiștilor de către Securitate și cu exemple ale înzestrării acestor locuințe cu obiecte de patrimoniu mobil.

Istoricul Cristian Vasile va trece în revistă mărturiile unor foști locuitori ai cartierelor, personaje care s-au rupt de nomenclatura comunistă și de spiritul partinic schițând ulterior o hartă politico-geografică verosimilă a zonei. Având și aportul documentelor de arhivă, va încerca să completeze informatiile legate de cele două cartiere, mai ales percepția de la nivelul înalților activiști de partid. Cristian Vasile va incerca să identifice anumite opere de artă care au „mobilat” vilele din Cartierul Primăverii.

Istoricul Oana Marinache va contribui la cercetarea istorică a materialelor de arhivă ale câtorva din aceste clădiri importante și va coordona tururile ghidate având în vedere experiența acestor tipuri de tururi regulate realizate cu Asociația Istoria Artei.

Istoricul Cosmin Nasui va contribui la tururile ghidate prezentând locuințele rezidențiale ale nomenclaturii culturale și artistice atât a politicenilor cu funcții importante în instituții culturale precum: Leonte Răutu, George Macovescu, Silviu Brucan dar și a scriitorilor, arhitecților, artiștilor precum: Mihail Sadoveanu, Zaharia Stancu, Octav Doicescu, Boris Caragea, Ion Irimescu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Tiberiu Krausz, Naum Corescu, Ion Vlad etc.

Program tururi propuse

Locuințele eșalonului întâi al partidului comunist și ale familiilor acestora

Tur sâmbătă 26 octombrie, ora 11:00

Punct de plecare la ora 11.00: Metrou Aviatorilor, Bulevardul Primăverii, nr. 3 (în fața clădirii City Grill)

Istoric-ghid: Cosmin Nasui

Turul va prezenta locuințele vârfului puterii politice comuniste și istoriile acestora. Ne vom plimba pe lângă imobilele locuite altădată de Nicolae Ceaușescu, Elena Ceaușescu, Nicu Ceaușescu, Zoie Ceaușescu, Valentin Ceaușescu, părinții soților Ceaușescu, Vasile Bărbulescu, Zamfir Rusu, Chivu Stoica, Leonte Răutu (Lev Oigenstein), Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Manea Mănescu, Iosif Chișinevchi, Constantin Dăscălescu și alții.

Călătorie pe strada Londra

Vernisaj-ghidaj în expoziție și tur ghidat în cartier

duminică 27 octombrie 2019

vernisaj: ora 11:00

tur ghidat în cartier: ora 12.00

Punct de plecare la ora 12.00: Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi

Istoric ghid: Oana Marinache

Istoria vilei din str. Londra 39, actualul sediul al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi, se proiectează într-una dintre cele mai elegante parcelări din nordul Bucureștiului: Bonaparte/Ferdinand I. Turul își propune să dezvăluie povestea primilor locuitori, proprietari-comanditari și arhitecții de pe strada Londra anilor ’20-’40.

Elita artiștilor din Pangratti

Tur sâmbătă 2 noiembrie 2019, ora 11.00

Punct de plecare la ora 11.00: Monumentul Eroilor Aerului

Istoric-ghid: Cosmin Nasui

Vom parcurge pe urmele lui Corneliu Baba drumul maestrului de acasă până la atelierul său, punctând și alte trasee individuale și istorii ale altor câțiva artiști precum: Ion Irimescu, Ion Jalea, Zoe Băicoianu, Ada Geo Medrea, Ion Alin Gheorghiu, Constantin Lucaci, Ion Musceleanu, Dimitrie Grigoraș, Nicolae Groza, Cristea Grosu, Ion Pacea, Spiru Chintilă și Simona Vasiliu Chintilă, Emil Mereanu și soția, Vasile Gorduz și Silvia Radu, Dorio Lazăr, Pavel Codiță, Gheorghe Șaru, Catul Bogdan, Cornel Petrescu, Naum Corcescu, Ovidiu Maitec, Ioana Kassargian, Vasile Celmare, Sultana Maitec / Emilia Petrovici, Octav Grigorescu și Georgeta Năpăruș, Paul Vasilescu, Ion Vlasiu, Iulia Oniță, Ion Nicodim și soția, Eugen Popa și Gina Hagiu, Ion Sălișteanu, Vladimir Șetran, Mihai Rusu, Sabin Bălașa.

Aleea Alexandru: de la proprietari ante-/interbelici la nomenclatura comunistă

Tur duminică 3 noiembrie 2019, ora 11:00

Punct de plecare la ora 11.00: Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi

Istoric-ghid: Oana Marinache

Vechea moșie a familiei lui Alexandru Filipescu este transformată, începând cu 1912-1913, într-un parc rezidențial al elitelor boierimii, armatei și artiștilor pentru ca apoi, în perioada interbelică, să devină o zonă a elitelor financiar-bancare, industriei și chiar învățământului. Naționalizate, reședințele îi atrag pe membrii noii conduceri comuniste sau unele loturi își pierd vilele inițiale pentru a face loc unor instituții ale noului regim.

De la Parcelarea Marmorosch Blank la Cartierul Primăverii

Tur sâmbătă 9 noiembrie, ora 11:00

Punct de plecare la ora 11.00: Piața Charles de Gaulle, gura de metrou Aviatorilor, ieșirea spre Orange

Istoric-ghid: Oana Marinache

Banca Marmorosch Blank achiziționează în 1919-1922 mai multe trupuri de moșie și terenurile unei foste fabrici de spirt. După mai multe încercări de parcelare și în contextul Marii Crize este nevoită să găsească o modalitate de a valorifica loturile, fie vânzând unor instituții publice, fie particularilor. Schimbarea de regim va duce la reconfigurarea terenurilor virane, aici construindu-se sau venind să locuiască membrii conducerii de partid. Vom prezenta ca studiu de caz cariera arhitectului Octav Doicescu. 

Cu acest prilej ne vom opri asupra locuitorilor celebri ai casei Doicescu și casele din imediata sa vecinătate cu locuitori precum: Ioan Ceaușescu, Valter Roman, Tudor Postelnicu, Ion Dincă, Alexandru Bârlădeanu, Serghei Nicolau (Serghei Nicanov), Gheorghe Stoica (Moscu Cohn), Nicolae Ceaușescu, George Macovescu, Silviu Brucan (Saul Brukner), Iosif Banc, Vasile Vâlcu,  Zaharia Stancu, Nicolae Pleșiță.

Scriitorii din vecinătatea partidului. Vecinătăți: ideologi, istorici de artă, esteticieni, colecționari

Tur duminică 10 noiembrie, ora 11:00

Punct de plecare la ora 11.00: Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi

Istoric-ghid: Cosmin Nasui

Ne vom opri la casele unor scriitori precum: Mihail Sadoveanu, Zaharia Stancu George Macovescu, Tudor Arghezi, George Călinescu, Mihai Beniuc, V. Emil. Galan, Dumitru Popescu – Dumnezeu, Francisc Păduraru, Petre Sălcudeanu, Dumitru Radu Popescu, Silviu Brucan, Alexandru Ivasiuc și la relațiile acestora cu puterea comunistă.

În acest itinerariu vom parcurge și câteva case ale unor personalități precum Krikor H. Zambaccian, Ion Ianoși, Barbu Brezianu, Nestor Ignat, Andrei Pleșu dar și la reprezentanțele și misiunile diplomatice culturale ale unor țări.

Șoseaua Kiseleff în epoca comunistă

Tur duminică 17 noiembrie, ora 11:00

Punct de plecare la ora 11.00: Piațeta Regelui

Istoric-ghid: Oana Marinache

Zonă rezidențială începând cu 1864, Șoseaua era emblematică pentru vastele grădini și vilele somptuoase ale boierimii sau protipendadei interbelice. Schimbarea de regim aduce modificări substanțiale, schimbând uneori chiar funcțiunile reședințelor de altădată, afectând iremediabil viețile proprietarilor, ducând la dispariția unor monumente de for public sau risipirea unor colecții de artă. Ne vom opri la clădirea care a găzduit Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România cât și la imobilele în care au locuit Soții Traian și Alice Săvulescu, președinte al Academiei după 1948 și ministru al Agriculturii, Virgil Teodorescu, membru corespondent al Academiei Române.

Parteneri: Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității – CNSAS, Uniunea Arhitecților din România, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Asociația Istoria Artei, Rizi Design, Illy Romania

Istorici: Oana Marinache, Cosmin Nasui, Cristian Vasile

Echipă cercetare CNSAS: Cristina Anisescu, Dr. Florentina Budeancă, Felicia Bugnariu

Arhitect coordonator machetă: Mihnea Simiraș-Babic

Studenți de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” implicați în vectorizare planuri și machetă: Andreea Manea, Teodora Popescu, Alexandru Pușcaș

Arhitect proiecție interactivă: Alina Rizescu

Mulțumiri: Ileana Tureanu, Uniunea Arhitecților din România, arhiva Andrei Doicescu, Romeo Belea

Proiect cultural co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

///

Calea Dorobanți este una dintre cele mai vechi străzi din București. Zona din jurul străzii a fost concepută și construită de la bun început pentru a forma un cartier exclusivist. Numele străzii a fost dat în 1878 în amintirea trupelor de dorobanți care au luptat la Plevna, Vidin și Grivița în cadrul Războiului de Independență al României. 

După parcelarea din 1932 a zonei Jianu-Bordei de către Banca Marmorosch Blanck, terenul cumpărat de Societatea de gaz și electricitate a fost proiectat cu case unifamiliale de către arhitectul Octav Doicescu, acesta dorind să realizeze un sat model, cu locuințe diferite ca arhitectură, dar toate înconjurate de grădini şi verdeaţă („Primăverii”). Însă, lucrurile s-au schimbat după cel de-al Doilea Război Mondial.

///

Proiectul face parte din DARE, un program inițiat în 2015 de PostModernism Museum: „Documenting, Archiving, Revaluing and Exhibiting the art produced in Romania in 1944-1989”. Programul consistă într-o serie de cercetări pluridisciplinare care analizează relația artiștilor români cu  ideologii politice și climate sociale diferite, în perioada postbelică și comunistă 1944-1989. Programul include o serie de expoziţii cercetare, dezbateri, conferinţe și publicații care încearcă să reevalueze social și cultural fenomenul comunismului, cu ocazia aniversării, în 2019, a 30 de ani de la Revoluția Română din 1989. Conceptul inovator lansat de DARE este rezultatul unei viziuni pluridisciplinare istorice, antropologice, artistice și sociologice. Cercetarea expozițională  prezintă surse documentare materiale de arhivă, memorabilia, filme, publicații, interviuri audio-video, în scopul de a deschide serios și în sens larg discuții și subiecte încă sensibile și tensionate din punct de vedere istoric, prin utilizarea expunerii, dezbaterii și publicațiilor ca mijloace de exprimare. Fără să se subscrie la vreo teză sau interpretare, mecanismul expoziției-cercetare prezintă propriile sale instrumente ca probe deschise, într-o relație nepartizană cu elemente diferite, polarizat nefaste, politice sau ideologice.

Experții cu care lucrează PostModernism Museum pot fi vizionați aici https://www.postmodernism.ro/experts/

Bibliografie:
• Lavinia Betea „Povești din Cartierul Primăverii” ed. 2, Editura Curtea Veche, 2017
• Andrei Eugen Cristea, Marius Marinescu și Mihai Mitran, „Cartierul Interzis – Cartierul Primăverii”, Editura RAO, 2015
• Nicoleta Ionescu-Gură, Nomenclatura Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Editura Humanitas, 2006
• Aron Solari Grimberg, “Arhitectul curtii …de serviciu”, Uniunea Arhitecților din România, 2019
• Andrei Răzvan Voinea, Idealul locuirii bucureștene, familia cu casă și grădină, Parcelările Societăţii Comunale pentru Locuinţe Ieftine – Bucureşti (1908+1948), Asociația Studio Zona, București, 2018
• Augustin Ioan, Arhitectura (Supra)realismul socialist, Editura Paideia, 2012
• Irina Popescu-Criveanu, Șerban Popescu-Criveanu, Carmen Popescu, Toader Popescu, Spațiul modernității românești 1906-1947, Editura Fundația Arhitext Design, 2011
• Alexandru Panaitescu, De la Casa Scânteii la Casa Poporului. Patru decenii de arhitectură în București 1945-1989, Editura Simetria, 2012
Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI), Coordonator Andrei Bîrsan, Asociația Bucureștiul meu drag, 2014
• Convorbiri Camil Roguski, Mirela Petcu, Ceaușescu: adevăruri din umbră, Editura Evenimentul Romanesc, 2001
• Boris Buzilă, Treizeci de ani de jurnal secret la România Liberă, Editura Compania, 1999
• Vladimir Tismaneanu, Lumea secreta a nomenclaturii, Amintiri, dezvaluiri, portrete, Editura Humanitas, 2012
• Cristina Petrescu și Dragoş Petrescu “The Nomenklatura Talks: Romanian Party Dignitaries on Gheorghiu-Dej and Ceauşescu,” East European Politics and Societies, Vol. 16, No. 3 (2002), pp. 958-970.
• Lavinia Betea. Maurer şi lumea de ieri: Mărturii despre stalinizarea României (Maurer and the yesterday world: Testimonies on Romania’s Stalinization) (Arad: Editura Ioan Slavici, 1995). 356 pp.
• Paul Niculescu-Mizil. O istorie trăită (A lived history) (Bucharest: Editura Enciclopedică, 1997). 432 pp.
• Lavinia Betea. Alexandru Bârlădeanu despre Dej, Ceauşescu şi Iliescu: Convorbiri (Alexandru Bârlădeanu on Dej, Ceauşescu and Iliescu: Conversations) (Bucharest: Editura Evenimentul Românesc, 1998). 256 pp.
• Silviu Curticeanu. Mărturia unei istorii trăite: Imagini suprapuse (Testimony of a lived history: Overlapping images) (Bucharest: Albatros, 2000). 502 pp.
• Gheorghe Gaston Marin. În serviciul României lui Gheorghiu-Dej: Însemnări din viaţă (Serving Gheorghiu-Dej’s Romania: Notes from my life) (Bucharest: Editura Evenimentul Românesc, 2000). 248 pp.
• Lavinia Betea. Convorbiri neterminate: Corneliu Mănescu în dialog cu Lavinia Betea, Iaşi, Polirom, 2001, 360 pp.
• Paul Niculescu-Mizil. De la Comintern la comunism naţional (From Comintern to national-communism) (Bucharest: Editura Evenimentul Românesc, 2001). 576 pp.
• Rodica Chelaru. Culpe care nu se uită: Convorbiri cu Cornel Burtică (Sins one cannot forget: Conversations with Cornel Burtică) (Bucharest: Editura Curtea Veche, 2001). 258 pp.
• Comitetul Central al Partidului Comunist Roman. Sectia Gospodarie de Partid. 1922-1965 http://arhivelenationale.ro/site/download/inventare/Comitetul-Central-al-Partidului-Comunist-Roman.-Sectia-Gospodarie-de-Partid.-1922-1965.-Inv.-2522.pdf
• Camil RoguskiMirela Petcu, Ceaușescu: adevăruri din umbră, Editura Evenimentul Românesc, 2001
Membrii C.C. al P.C.R. 1945–1989 Dicționar, Coodonator Florica Dobre, Editura Enciclopedicã București, 2004