Proiectul „Cartierele Primăverii și Dorobanți: tipologii urbane, locuitori vechi și noi” propune activități coordonate de specialiști culturali pentru două comunități urbane învecinate, una recentă, de acum 70 de ani (Primăverii) și una întemeiată acum 150 de ani în București (Dorobanți).

Proiect de intervenție culturală în cartierele Primăverii si Dorobanți, acesta implică o cercetare interdisciplinară, cu studii în domeniile istoriei, arhitecturii, artei, sociologiei și antropologiei. Hărțile cartierelor sunt citite atât din punctul de vedere al beneficiarilor locuinţelor cât şi a arhitecţilor care le-au realizat. Între acești arhitecți amintim nume importante precum: Marcel Iancu, Octav Doicescu, Cezar Lăzărescu, Horea Creangă, Grigore Cerchez, Aron Solari Grimberg, Șerban Manolescu.

Lista cercetării actuale va identifica cele mai importante clădiri atât din punctul de vedere al demnitarilor care le-au locuit, dar și a evenimentelor istorice și faptelor domestice ale vieților private cunoscute din mărturiile acestora sau ale apropiaților.

Beneficiarii sunt deopotrivă locuitorii prezenți ai acestor cartiere care își vor descoperi sau cunoaște mai bine, din punct de vedere istoric și cultural, vecinătățile și turiștii curioși provenind din alte zone ale Bucureștiului sau din țară.

Proiectul „Cartierele Primăverii și Dorobanți: tipologii urbane, locuitori vechi și noi” are ca obiective: realizarea unei expoziții la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, cu atmosfera studioului arhitectului principal al Cartierului Primăverii – Octav Doicescu – numită „Arhitectură și viață privată: nomenclatura comunistă din cartierele Primăverii și Dorobanți”, alcătuirea unui releveu 3D al celor două cartiere în colaborare cu studenți și masteranzi, realizarea a patru tururi ghidate destinate publicului larg (cu unul dintre acestea destinat tinerilor), cu oprire la câteva locații cu semnificație și povești relevante, coordonate de Oana Marinache și Cosmin Nasui, și realizarea unei hărți interactive în online cu localizarea clădirilor și a istoriilor acestora, cu posibilități de continuare și offline, în print.

Istoricul Cristian Vasile va trece în revistă mărturiile unor foști locuitori ai cartierelor, personaje care s-au rupt de nomenclatura comunistă și de spiritul partinic schițând ulterior o hartă politico-geografică verosimilă a zonei. Având și aportul documentelor de arhivă, va încerca să completeze informatiile legate de cele două cartiere, mai ales percepția de la nivelul înalților activiști de partid. Cristian Vasile va incerca să identifice anumite opere de artă care au „mobilat” vilele din Cartierul Primăverii.

Istoricul Oana Marinache va contribui la cercetarea istorică a materialelor de arhivă ale câtorva din aceste clădiri importante și va coordona tururile ghidate având în vedere experiența acestor tipuri de tururi regulate realizate cu Asociația Istoria Artei.

Istoricul Cosmin Nasui va contribui la tururile ghidate prezentând locuințele rezidențiale ale nomenclaturii culturale și artistice atât a politicenilor cu funcții importante în instituții culturale precum: Leonte Răutu, George Macovescu, Silviu Brucan dar și a scriitorilor, arhitecților, artiștilor precum: Mihail Sadoveanu, Zaharia Stancu, Octav Doicescu, Boris Caragea, Ion Irimescu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Tiberiu Krausz, Naum Corescu, Ion Vlad etc.

Calea Dorobanți este una dintre cele mai vechi străzi din București. Zona din jurul străzii a fost concepută și construită de la bun început pentru a forma un cartier exclusivist. Numele străzii a fost dat în 1878 în amintirea trupelor de dorobanți care au luptat la Plevna, Vidin și Grivița în cadrul Războiului de Independență al României. 

După parcelarea din 1932 a zonei Jianu-Bordei de către Banca Marmorosch Blanck, terenul cumpărat de Societatea de gaz și electricitate a fost proiectat cu case unifamiliale de către arhitectul Octav Doicescu, acesta dorind să realizeze un sat model, cu locuințe diferite ca arhitectură, dar toate înconjurate de grădini şi verdeaţă („Primăverii”). Însă, lucrurile s-au schimbat după cel de-al Doilea Război Mondial.

Proiect cultural co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Parteneri: Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, Asociația Istoria Artei, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității – CNSAS, Arhivele Naționale ale României, CINETIC, Uniunea Arhitecților din România, Rizi Design

///

Proiectul face parte din DARE, un program inițiat În 2015 de PostModernism Museum: „Documenting, Archiving, Revaluing and Exhibiting the art produced in Romania in 1944-1989”. Programul consistă într-o serie de cercetări pluridisciplinare care analizează relația artiștilor români cu  ideologii politice și climate sociale diferite, în perioada postbelică și comunistă 1944-1989. Programul include o serie de expoziţii cercetare, dezbateri, conferinţe și publicații care încearcă să reevalueze social și cultural fenomenul comunismului, cu ocazia aniversării, în 2019, a 30 de ani de la Revoluția Română din 1989. Conceptul inovator lansat de DARE este rezultatul unei viziuni pluridisciplinare istorice, antropologice, artistice și sociologice. Cercetarea expozițională  prezintă surse documentare materiale de arhivă, memorabilia, filme, publicații, interviuri audio-video, în scopul de a deschide serios și în sens larg discuții și subiecte încă sensibile și tensionate din punct de vedere istoric, prin utilizarea expunerii, dezbaterii și publicațiilor ca mijloace de exprimare. Fără să se subscrie la vreo teză sau interpretare, mecanismul expoziției-cercetare prezintă propriile sale instrumente ca probe deschise, într-o relație nepartizană cu elemente diferite, polarizat nefaste, politice sau ideologice.

Experții cu care lucrează PostModernism Museum pot fi vizionați aici https://www.postmodernism.ro/experts/

Bibliografie:
• Lavinia Betea „Povești din Cartierul Primăverii” ed. 2, Editura Curtea Veche, 2017
• Andrei Eugen Cristea, Marius Marinescu și Mihai Mitran, „Cartierul Interzis – Cartierul Primăverii”, Editura RAO, 2015
• Nicoleta Ionescu-Gură, Nomenclatura Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Editura Humanitas, 2006
• Aron Solari Grimberg, “Arhitectul curtii …de serviciu”, Uniunea Arhitecților din România, 2019
• Andrei Răzvan Voinea, Idealul locuirii bucureștene, familia cu casă și grădină, Parcelările Societăţii Comunale pentru Locuinţe Ieftine – Bucureşti (1908+1948), Asociația Studio Zona, București, 2018
• Alexandru Panaitescu, De la Casa Scânteii la Casa Poporului. Patru decenii de arhitectură în București 1945-1989, Editura Simetria, 2012
Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI), Coordonator Andrei Bîrsan, Asociația Bucureștiul meu drag, 2014
• Convorbiri Camil Roguski, Mirela Petcu, Ceaușescu: adevăruri din umbră, Editura Evenimentul Romanesc, 2001
• Vladimir Tismaneanu, Lumea secreta a nomenclaturii, Amintiri, dezvaluiri, portrete, Editura Humanitas, 2012
• Cristina Petrescu și Dragoş Petrescu “The Nomenklatura Talks: Romanian Party Dignitaries on Gheorghiu-Dej and Ceauşescu,” East European Politics and Societies, Vol. 16, No. 3 (2002), pp. 958-970.
• Lavinia Betea. Maurer şi lumea de ieri: Mărturii despre stalinizarea României (Maurer and the yesterday world: Testimonies on Romania’s Stalinization) (Arad: Editura Ioan Slavici, 1995). 356 pp.
• Paul Niculescu-Mizil. O istorie trăită (A lived history) (Bucharest: Editura Enciclopedică, 1997). 432 pp.
• Lavinia Betea. Alexandru Bârlădeanu despre Dej, Ceauşescu şi Iliescu: Convorbiri (Alexandru Bârlădeanu on Dej, Ceauşescu and Iliescu: Conversations) (Bucharest: Editura Evenimentul Românesc, 1998). 256 pp.
• Silviu Curticeanu. Mărturia unei istorii trăite: Imagini suprapuse (Testimony of a lived history: Overlapping images) (Bucharest: Albatros, 2000). 502 pp.
• Gheorghe Gaston Marin. În serviciul României lui Gheorghiu-Dej: Însemnări din viaţă (Serving Gheorghiu-Dej’s Romania: Notes from my life) (Bucharest: Editura Evenimentul Românesc, 2000). 248 pp.
• Lavinia Betea. Convorbiri neterminate: Corneliu Mănescu în dialog cu Lavinia Betea (Unfinished conversations: Corneliu Mănescu in dialog with Lavinia Betea) (Iaşi: Polirom, 2001). 360 pp.
• Paul Niculescu-Mizil. De la Comintern la comunism naţional (From Comintern to national-communism) (Bucharest: Editura Evenimentul Românesc, 2001). 576 pp.
• Rodica Chelaru. Culpe care nu se uită: Convorbiri cu Cornel Burtică (Sins one cannot forget: Conversations with Cornel Burtică) (Bucharest: Editura Curtea Veche, 2001). 258 pp.