Text de Doru Ionescu

Fotografiile și filmările din Club A, realizate de Mirel Leventer și Cineclubul A, reprezintă mai multe perioade; cele din martie 1974 îi au ca protagoniști pe mulți dintre primii noștri folkiști. O atmosferă de muzică și poezie care transpare dincolo de lipsa sunetului (în emisiunile „Remix” de la TVR le-au fost suprapuse diverse fragmente de înregistrări audio din epocă). În loc de orice altă descriere, mai jos sunt transcrise câteva fragmente din pliantele „Buletin A”…

„Luni seara în Club A… O seară irepetabilă, neaşteptat de irepetabilă. Şi când te gândeşti că a început de la nimic «nimicul care a adormit şi a visat cifra zero» şi tot aşa, tot mai multe cifre visate. La început trei scaune în mijlocul sălii, apoi cinci oameni care făceau salturi mortale printre note şi versuri. Poezie pe muzică, muzică pe poezie şi… toate pentru noi, noi cei care stăteam şi reflectam la binefacerile aduse omenirii de «computerul antitrist» la mulţumirea pe care o va simţi aceeaşi omenire când va cunoaşte «fericirea maharajahului» sau la «mirosul sarmalelor ce pluteşte deasupra Carpaţilor» (parafrază la o poezie recitată probabil de Moţu Pittiş, n.a.).

Ce putea fi mai frumos decât o seară de muzică şi poezie, un dialog fără muzică şi poezie, un dialog între muzică şi poezie, improvizat şi deci irepetabil. Pittiş şi Tufaru au pornit de la nimic şi au ajuns… să recite din Brecht sau «Mioritica». Dorin Liviu Zaharia a pornit de la regele Minos şi a ajuns… în «Maramuuu», iar Mircea Florian tot dându-le replici muzicale a reuşit să încheie surprinzător de emoţionant. Lunea viitoare este aniversarea a cinci ani de la înfiinţarea Clubului A. Florian Pittiş, Dan Tufaru şi Mircea Florian sunt invitaţi de onoare. Să sperăm că va fi o seară tot atât de plăcută ca şi aceasta.” (Albina Marcu)

Aniversare (pag 6): «La Mulţi Ani, Club A!». Şi-altădată o s-o facem şi mai lată! Acum vreo 10 – 12 zile mă vede Mac la club şi-mi zice aşa dintr-o parte, direct la plecare:
– Măi Cătăline, aniversăm clubul, nu vrei să-i ajuţi pe băieţi?
– Îmi pare rău, bătrâne, dar nu pot, am diplomă, stau prost, am…
S-a uitat scurt la mine şi mi-a aruncat:
– Ştii ce, lasă astea…
Atât şi a plecat. Mă râcâia chestia. Probabil că nu erau toate roze. M-am tot întrebat aşa vreo trei zile, până am început să-i descos pe băieţi şi să punem la cale. Nu erau prea roze. După vreo săptămână se conturaseră şi nu prea. Sâmbăta trecută mă cheamă Mac la el să definitivăm programul şi toate cele. Era OK. Luni va fi aniversarea. Ca să poată veni şi Berindei cu băieţii de la Sibiu, de la Festivalul de jazz.

Luni pe la 20.00 m-am dus în Blănari. Ziua trecuse minunată şi veselă. Dar a fost de ajuns să văd înghesuială la poarta clubului, ca să mă năpădească gândurile rele şi nervii. Piei drace. Totdeauna mi se întâmplă la fel. Jos, să vedem pregătirile. Joe Grasul trona între vreo 3-4 tinere cu toate gata, printre sticle şi mâncare. Treaz. Bun. Dincolo, Mirel transpira şi, aruncând scântei, îmi zice când mă vede: «S-a stricat gloaba.» «Îl faci că te mănânc.» A bolborosit el ceva, dar am plecat singur. Îl ştiam de mult şi îmi puteam permite. Între timp se făcuse şi 45’. Corabia se umpluse. Mac era acolo calm. Eu din contra. Nu-mi sosise până atunci nimeni dintre artişti. Telefonez la Berindei. Nu vor veni. Luaseră premii la Sibiu şi o sfârşiseră la cârciumă. Firesc pentru ei, pentru mine, mătrăgună.

Soseşte totuşi corul. 30 de oameni. Dă-le repede mâncare, băutură, politeţuri şi toate zâmbind, că deh, noblesse oblige, şi apoi nimeni n-o făcea. Apar şi câţiva folkişti: Andrei, Mihai, Doru cu Sorin Minghiat. E 21.20. Trebuie să-i dăm drumul. Fii deci băiete şi inspirat şi triumfător. Habar n-am ce a ieşit. Violonista apare şi ea. Mircea Florian apoi. Mă ciocnesc şi ciocnesc cu Tufaru şi Pittiş, pe Ciabi îl supăr puţin (m-a iertat el), dar agitaţia-mi era penibilă şi supărătoare. Fug de colo colo ca angrosiştii de piei argăsite.

…A ieşit cu «Mulţi ani trăiască» frumos. Îmi plăcea să privesc peste capete. Erau frumoşi şi se citea autenticul. Scânteiau ochii şi zâmbetele. Corul, Bach, Poezie şi Muzică, Muzică şi Poezie, Pauză. Eram obosit, dar oarecum liniştit. Venise Tudan. Era ora 1.15. Nea Muşat (portarul, la rândul său un personaj marca Club A, n.a.) zâmbea. Mi-e drag bătrânelul ăsta bun şi cald. …La 4 plecam acasă. Acolo, jos, 6-7 colegi rămăseseră pentru curăţenie. Se vor culca abia marţi seara. În maşină am adormit (…) Trebuie, cred, merită să-ţi chinui o seară pentru a vedea în sfârşit oameni zâmbind, emoţionaţi, cântând, simţindu-se, devenind altfel. Cred. Şi-am adormit mulţumit.” (Călin Irimescu, director Club A)

1979, „Buletin A” ediţie specială realizată cu ocazia celui de-al treilea festival. Din cronica activităţilor începutului de an, spicuiesc: În 26 februarie, primul spectacol al anului (după deschiderea festivă din urmă cu o săptămână) fusese unul folk: Horia Stoicanu, Nicu Vladimir, Doru Stănculescu, Zoia Alecu, Constantin Dragomir. Peste o lună, aniversarea unui deceniu de existenţă includea şi participarea Andei Călugăreanu. În 11 mai, o seară rock şi folk, reprezentat de Radu Gheorghe, Erika Jozsa şi Karoly Horvath. În pliant, interviul cu directorul clubului Dizy Rosentvaig îi adăuga la obişnuiţii serilor de muzică şi poezie pe Mircea Florian, Sorin Minghiat şi actorul Mihai Stan.

Fragmente din volumul Doru Ionescu: „Club A – 42 de ani. Muzica tinereții tale” (CDPL, 2011)

Photoc credits: courtesy arhiva Mirel Leventer