texte: Anda Avrămuț, Doru Ionescu
Foto copyright: Casa de Cultură a Studenților București
Casa de Cultură a Studenților București este, înainte de toate, un laborator de încercări, de căutări, și mai puțin o instituție de spectacole, este un loc care facilitează exprimarea tinerilor serioși, care abordează dincolo de amatorism un domeniu din artă.
Construită din iniţiativa domnului Stelian Popescu – preşedintele societăţii anonime „Universul” de antrepriza ing. Emil Prager, sub controlul prof. arh. Petre
Antonescu, clădirea a fost inaugurată pe 18 noiembrie 1937. Generaţiilor trecutelor decenii le este cunoscută sub denumirea de Casa de Cultură a Studenţilor București „Grigore Preoteasa”, nume purtat oficial din 1957 până în 1982.
O instituție prin care au trecut, în cei peste 80 de ani, sute de mii, dacă nu milioane de tineri, așadar la vârsta formării lor culturale. Un edificiu unde și-au întâlnit prietenii și artiștii preferați, gazdă deopotrivă pentru numeroase cercuri, cluburi tematice, săli de repetiții pentru sute de formații pop-rock celebre, scenă pentru mii de concerte, de la muzica cultă și corală la jazz, folk, pop-rock. Aici au funcționat dirijori, soliști, instrumentiști, îndrumători muzicali și DJ-i.
La Casa de Cultură a Studenților din București s-au înființat, au avut și unii continuă să aibă activitate: STUD FILM – primul cineclub studențesc din România (din 1957); Ansamblul Folcloric Studențesc DOINA – printre primele ansambluri folclorice studențești de amatori din țară (1963); Teatrul Studențesc PODUL – primul teatru din țară care a folosit spațiul de joc en–rond (în mijlocul publicului) (1967); corul de cameră PRELUDIU (1972) condus de Voicu Enăchescu; grupul coral SONG condus de Ioan Luchian Mihalea (1975); Cercul de Speologie EMIL RACOVIȚĂ (1976); Compania de Artă STUDIO 24 (1988); Clubul ecologic UNESCO ProNatura (1990); Clubul de dans sportiv IMPETUS (1993); grupul coral SOUND condus de Voicu Popescu (1994); Ansamblul Folcloric DOINIŢA (2008).
Anii 1975 – 1989 constituie cea mai productivă etapă din istoria acestui spațiu, iar numele ei este legat de directorul acestei instituții timp de peste trei decenii, domnul Laurențiu Toma. Pentru Muzeul Rock, o Epocă de Aur… Muzical, care a avut în Laurențiu Toma un director pe măsura muzicii tinere de top care a animat această oază culturală.
În toată acea perioadă numărul grupurilor și formațiilor din Casa de Cultură a Studenților din Bucuresti a crescut progresiv. Existau în acei ani: cercuri de dezbateri, speologie, fotografie, ceramic, cultură cinematografică.
Exista un Student Club la etajul II al clădirii, amenajare și interioare pictor Vasile Craioveanu – spațiu care a devenit locul multor întâlniri, spectacole, mese rotunde, un punct de referință pentru mișcarea culturală de avangardă.
Dacă jazzul românesc are o frumoasă tradiție încă din epoca interbelică, subgenurile rock și folk au apărut în anii 60, imediat după explozia lor în Occident. O caracteristică inedită a evoluției fenomenului în România o constituie faptul că acesta a apărut și s-a dezvoltat în centrele studențești ale țării, de unde și tenta intelectualistă, elitistă. La marginea experimentului și avangardei, artiștii și grupurile rock, folk și jazz se alimentau, se inspirau și își prezentau creațiile în mediul cultural studențesc, între viitorii ingineri, doctori, profesori, arhitecți, în contextul unei așa-zise libertăți resimțite din 1965.
Prin urmare, prin „Preoteasa” au trecut formații de muzică, o enumerare scurtă a doar câteva dintre trupele studențești găzduite aici de-a lungul deceniilor: Modern Grup / Dixie 67, Mondial, Bigbandul Universității (condus de Bițu Mărgărint), Coral, Venus, Sfinx, Catena, Metronom, Romanticii, Capitol, FFN, Roșu și Negru, Basorelief, Holograf, Timpuri Noi, JukeBox, Adi Manolovici Syndikate, SymPhoenix, VH2, Taxi, Sarmalele Reci, Crepuscul, Jad, Voltaj, Secret, Interval, Rond… lista e imensă! De aici și-au luat avânt Mihai Gâtlan (prima victimă a Revoluției din București) ori Cristi Pațurcă („Imnul golanilor”)!
Un subcapitol important în Arhiva Muzeul Rock din România: formațiile și artiștii care au avut săli de repetiții aici; alături de acestea, imagini cu elita muzicienilor jazz, pop-rock și folk care au concertat de-a lungul deceniilor (în particular în stagiuni de jazz ori folk) în sala mare, în Student Club ori în sala discotecii de la parter, nu în ultimul rând în Teatrul Studențesc „Podul”.
Primul club studențesc în care s-a cântat jazz în România a apărut la Casa de Cultură a Studenților București, în anul 1964, fondat de Mihai Berindei, căruia i s-a alăturat cu un ciclu de conferințe Cornel Chiriac; în ianuarie 1990, o ședință de constituire a unei federații de jazz a prilejuit un concert cu mulți dintre muzicienii genului, transmis de TVR, iar în anii următori, a funcționat o stagiune „Student Jazz Club”, prezentată de Florian Lungu. Tot aici, din anii 60, a funcționat un cerc de muzică ușoară (condus de Camelia Dăscălescu, apoi Florica Orăscu, cu elevi celebri între care Dan Spătaru, Pompilia Stoian, Cornel Constantiniu, Mihai Constantinescu ș.a.), cu spectacole de varietăți filmate de TVR. Din 1968, la Cenaclul „Atlantida” (condus de Radu Anton Roman) şi Pop Club (organizat de Octavian şi Camil Petrescu jr, Victor Sălăgeanu, Octavian Ursulescu și Florin Silviu Ursulescu) găzduite de Casa Studenţilor, au cântat primii folkişti – printre ei Mircea Florian, Doru Stănculescu, Mişu Diaconescu, Dorin Liviu Zaharia (Olympic 64), Mircea Vintilă, Vali (Sterian) şi Carmen (Marin, apoi Cula), mai apoi Dan Aldea, Bebe Paraschivescu, Zoia Alecu ş.a. În studenția sa, Andrei Partoș a funcționat ca DJ ani de zile. Aici au fost susţinute şi câteva şedinţe ale Cenaclului „Flacăra” (condus de poetul Adrian Păunescu) de la începuturi, dar și la aniversarea Casei de Cultură a Studenților București din anul 2007.
Un alt subcapitol este dedicat primului Festival Național de Muzică Pop din România, organizat de studenții de la Arhitectură în perioada 16-22 decembrie 1969, în sala de spectacole de la etajul II (astăzi sala Toma Laurențiu). Cele mai importante grupuri pop-rock ale momentului au participat la un concurs cu un palmares impresionant, momentul în care mișcarea rock românească a prins conștiință de sine.
Emilian Urse (Cine Stud Film) 
Emilian Urse (Cine Stud Film)
Arhiva Muzeul Rock din România își are, așadar, în Casa de Cultură a Studenților București, un adevărat pilon de susținere. Dovadă – imaginile din arhivele Cineclubului „StudFilm” (condus de Emilian Urse), la care se adaugă destule filmări din Arhiva Multimedia TVR CCS Preoteasa – 80 de ani (2017) și interviuri cu personalități (care și-au legat pentru o scurtă sau mai lungă perioadă numele de Casa de Cultură a Studenților București), postate pe pagina de youtube ( Andrei Partoș, Ducu Bertzi, Florian Lungu, Iulian Vrabete, Mircea Florian, Mișu Cernea, Olga Delia Mateescu, Octavian Ursulescu, Voicu Enăchescu, Voicu Popescu).
Chiar dacă din 1990 și până acum activitățile au fost vitregite de decenii de prefaceri şi convulsii politico-sociale, arhiva Casei de Cultură a Studenților din București adună material esențial pentru Arhiva Muzeul Rock din România, care sperăm să continue să existe și peste 50
de ani!
Propunere pentru Muzeul Rock: un pliant cu „Programul activităților cultural-educative în perioada 16 – 31 mai 1969” donat de studentul – pianist Valentin Perciun atunci (ulterior regizor TVR, după 1989 asist univ dr la Universitatea București, fondator al laboratorului Multi media).
Programul activităților cultural-educative în perioada 16 – 31 mai 1969 
Programul activităților cultural-educative în perioada 16 – 31 mai 1969 
Programul activităților cultural-educative în perioada 16 – 31 mai 1969 
Programul activităților cultural-educative în perioada 16 – 31 mai 1969
Foto copyright: Doru Ionescu
