Text de Doru Ionescu
Spre deosebire de Casa de cultură a studenților din București și de alte cluburi și case de cultură apărute în România începuturilor muzicii rock / folk / jazz, Club A a fost o instituție în care, până în 1990, nu era permis decât accesul studenților de la Arhitectură și al prietenilor lor, limitat. Pe de altă parte, deși într-un cadru underground (la propriu și la figurat), aici a funcționat scena cea mai răsunătoare și onorantă de exprimare a muzicienilor rock (în particular folk și jazz, până la apariția manifestărilor festivaliere de amploare) din România. Cu atât mai mult cu cât cele mai importante festivaluri – concurs rock din țară au fost organizate tot de către studenții arhitecți. Din ultimii ani ’60, muzica pop / rock / folk / jazz s-a făcut auzită în cadrul Festivalurilor Artei (și Creației) Studențești; în anii ’70, au apărut anualele Gale „Săptămâna Top”, care includeau și alte genuri muzicale. În 1981, anul desfășurării celui de-al patrulea și ultim Festival „Club A”, ștafeta a fost preluată imaginar de Festivalul „TimRock”, organizat la Timișoara, anual, până în 1990. După Revoluție, evenimentele muzicale au continuat în Club A, în condițiile accesului liber.
Mai jos, prefața volumului „Club A – 42 de ani. Muzica tinereții tale” (Casa de pariuri literare, 2011).
Doru Ionescu, Club A – 42 de ani, Muzica tinereții tale, casa de pariuri literare, 2011 
Doru Ionescu, Club A – 42 de ani, Muzica tinereții tale, casa de pariuri literare, 2011
Amintiri
În 1967 era în mare vogă ideea de club, în special în Polonia. Am făcut o călătorie cu un grup de arhitecţi, încercând să descopăr sensul acestui mit pe care îl percepeam noi. Nu am fost atras de multe lucruri, dar am venit convins că putem face numai şi numai în Arhitectură un altfel de club, reprezentând o comunitate studenţească aparte, care să capete popularitate şi faimă. Când s-a născut ideea de Club A, am început căutările pentru loc. Am lansat într-o dimineaţă manifestul pentru club pe foi de hârtie volante distribuite de un student de anul III, Nelu Popa, care tocmai se întorsese dintr-un tur al Europei pe bicicletă. Sloganul de bază a fost: „Studenţi, a sosit vremea să scăpăm de inerţia care nu ne caracterizează!”
Am căutat şase luni, am găsit un loc abandonat, Primăria l-a cedat, iar în toată această perioadă s-au strâns bani printr-o subscripţie publică din partea studenţilor, donatorii devenind membri fondatori (circa 800 – aproape toţi studenţii la Arhitectură). Mobilierul a fost confecţionat la un atelier de butoaie de varză, din stejar, idee genială pentru că a rezistat din anii aceia până după 1992.
Amenajările au durat un an şi jumătate, perioadă în care am definitivat programul Club A. Fiecare student membru avea obligaţii, atribuţii faţă de club de la care nu se abdica. A fost un club cu circuit închis adresat studenţilor de la Arhitectură, care în calitate de membri aveau dreptul, o dată pe săptămână, să îşi aducă invitaţi.
Programele erau diverse, departajate pe zile ale săptămânii. S-au perindat nume de rezonanţă ale intelectualităţii româneşti: artişti, actori, regizori, din ţară şi străinătate, precum şi tot ce a însemnat formaţii pop şi folk mai importante din România. Nu întâmplător Club A a organizat în 1969 şi 1971 la Sala Palatului primul şi al foilea Festival Naţional de Muzică Pop şi Folk, semnificând primele mişcări de anvergură ale muzicii de acest gen din ţară, organizat în întregime de studenţi, 7 zile (şi 7 nopţi), considerate de autorităţile de la acea vreme mai degrabă 7 păcate. Dar am trecut şi peste asta.
Emil Barbu Popescu
Preşedintele Universităţii de Arhitectură şi Urbanism
„Ion Mincu”, fondator Club A
Din „Buletin A” nr. 2 (octombrie 1975), un program pe zile care explică într-o anumită măsură cum era posibilă acea oază de libertate în strada Blănari, nr.14:
„Sâmbătă (1 noiembrie): Discotecă – Bujor Pokorny, F.S. Ursulescu
Duminică: Film Artistic / Folk / Tradiţia japoneză în arhitectură şi muzică / Discotecă – Bebe Teodorescu
Luni: Vizionarea TV a desfăşurării lucrărilor Congresului X al UTC (dezbatere a lucrărilor congresului / arhitectură: diapozitive şi muzică. Prezintă prof. Arh. Mihai Caffe)
Marţi: Invitatul serii – Adrian Rizza
Miercuri: Discuţii pe marginea lucrărilor Conferinţei X a UASCR şi Congresul X al UTC
Joi: Seară de muzică contemporană militară – corul din opera «Nabucodonosor» de Verdi / Jazz – Aura Urziceanu
Vineri: Seară cultural-educativă realizată de anul III
Duminică: 9 – 13 BridgeClub «A» / 15 filme desene animate / 16.30 Folk – Mircea Popa–chitară, sitar / 17.30 Proiecţii diapozitive – Arhitectura modernă URSS / 19.00 Muzică Rock / 21.45 Discotecă – B. Pokorny, F.S. Ursulescu (Vin singur)
Luni: RadioTeleviziunea – Spectacol realizat de Comitetul UTC şi RTV (Mihaela Cristea şi Sorin Caracseghi): O seară de poezie patriotică contemporană – teatrul «Podul» / Camelia Stănescu / Sorin Caracseghi / Florian Pittiş
Marţi: Concert Folk – Mircea Florian, Mircea Vintilă, Gabi Căciulă, Andrei Oişteanu şi Ceata melezoică (aici posibilă greşeală de tipar, pentru Ceata Melopoică, n.a.), Csaby (D.L. Zaharia)
Miercuri: 15 – 19 BridgeClub «A» / 20.00 Telecinemateca / 21.30 Filme documentare – Arta modernă (SUA)
Joi: Inaugurarea ciclului Cultura modernă şi unele probleme ale sincretismului artelor, I. Legătura artelor plastice cu arhitectura – Titus Mocanu
Vineri: 20.30 Program de club – jocuri, audiţie muzică pop, discotecă
Sâmbătă: 20.00 Program TV / 22.00 Discotecă – Costel Tutunaru”
