Albert Mihăițeanu – voce, Janin Pasniciuc, Bitză RecyCle Bin și Bogdan Sandu – chitare, Alex Corlan – bass, Ovidiu Condrea – tobe
Gabi „Pipai” Andrieș – mixaj, Iulian Vrabete – producție muzicală, Viorel Petric – producție video
„Pe lângă progresivul ăla abulic de la CURTEA VECHE, DOMINO era o trecere, gen «middle of the road», cu imaginaţie. Li s-o fi părut unora nu ştiu cum «Prefaţa», da-ţi spun eu că o cântam prost; ai auzit-o vreodată pe Mirabela Dauer cum mă imita? O învăţase, era grozavă. S-ar putea ca toată evoluţia mea ulterioară să se datoreze lui Marty Popescu; cred că ce fac acum se leagă cel mai mult de DOMINO – am învăţat să aleg, să ascult…“ (Sorin Chifiriuc, interviu TVR 2001)
DOMINO în prima componență, cu Sorin Chifiriuc – voce și chitară, Bogdan Stănescu – chitară, Marty Popescu – bass și Mihai Radu Răducanu – tobe, din păcate ultimii doi plecați dintre noi. O piesă apărută pe celebrul disc înregistrat în concert „Club A“, la al patrulea festival organizat de studenții la Arhitectură în 1981. Prima consemnare Electrecord a grupului bucureștean cu o existență scurtă, o nouă lovitură a acelui copil teribil al rockului românesc, Sorin Chifiriuc, după CURTEA VECHE NR 43 (și bineînțeles trecerea prin IRIS). După progressive, via hard rock, traseul său se abătuse deja spre punk și new wave, la sfârșitul anilor 70.
Ba nu-i așa, zice Chifiriuc: „Noi ne-am numit DOMINO şi nu cântam punk, să fie clar; nu ştiu cine a scos-o pe asta. Era altceva acolo. Marty avea ştaiful Conservatorului, şcoala de funk, de soul. Deşi a cântat mai apoi toate nebuniile hard-rock ale vremii, dobândise o bună educaţie muzicală; ucenic de-al lui Sorin Tudoran, punea ordine în sunet, se ocupa de registru, lucruri importante într-o trupă. Cu noi a mai venit şi Bogdan Stănescu la chitară. Ei, şi trupa asta DOMINO s-a aşezat, în primul rând sub influenţa lui Marty.
În ’81 am avut mare succes la Costineşti, la fel cum aveau să aibă şi COMPACT, şi HOLOGRAF, şi METROPOL, şi atâţia alţii… Ne mai trebuia o piesă de hit, mass media… Dar pe urmă am stagnat, poate că nici nu eram pregătiţi, nu progresam ca produs de piaţă. N-am reuşit să facem pasul ăla, nu ştiu de ce… ba ştiu, dar nu vreau să-ţi spun, că nu facem politică acum! Am dat un termen de şase luni, că mi se şi făcea curte. Apoi am făcut un gest care nu mi-e drag: am devenit mercenar. Ei, glumesc, au fost atâtea experimente care mi-au folosit…“
Cu punkul în România a fost poate cel mai greu… Bucureștiul și Banatul au rezonat nu numai la audiții, ci și cu trupe underground, dar consemnările oficiale sunt puține, de numărat pe degete. Explicația: regimul comunist înăsprit, după 1971, și pentru muzica rock. Sorin nu a cântat punk, dar atitudinea sa – vădit ieșită din canoane la noi – a fost percepută ca protestatară (în show, în primul rând:). Un personaj cu o imagine anti-establishment, căutând și mai târziu noi provocări.
După festivalul din 1981, DOMINO au avut marea lor glorie, la Costinești (Terasa Tineretului), până târziu în toamnă. Pentru sunetistul Mihai Andrieș („Pipai“ senior) rămâne trupa sa de suflet, deși a sonorizat atâtea altele (iar la lumini îl aveau pe Costel Ionescu, trecut în neființă de curând). „Cu acea primă componență, nu știu dacă au apucat să cânte cinci compoziții proprii – piesa asta, cele două de pe discul single, «Circul», «Carul mare» dusă ulterior la SFINX, «Primăvara»… Filmarea din arhiva TVR, de lângă Hotel Forum, atunci a fost, pe scena «Serbărilor mării». La terasă aveau, normal, și preluări – două KINKS, ROLLING STONES, BEATLES, POLICE, AEROSMITH, THIN LIZZY, chiar BEATLES – unde Sorin cânta cu vocea foarte corect, nu răstălmăcea melodia în stilul lui… Iar la final «Imnul» de la CURTEA VECHE, superb! În rest, repetiții la Ateneul Tineretului, apoi la clubul T4. Concerte n-au fost multe – Club Z, T4 -, nu știu de turnee. Dar aveau scule foarte bune, suna foarte bine.“
Că a cântat cu SFINX sau cu grupul propriu ROATA, ELECTRIC RED ROOSTERS ori alt proiect propriu, 2 GALBINI, Sorin Chifiriuc a antrenat și a influențat soliști și instrumentiști rock de valoare, din mai multe generații. Cel mai recent, în urmă cu câțiva ani, trupa Tribut JOY DIVISION numită DIVISION OF JOY. Între primii componenți – chitaristul Janin Pasniciuc și solistul Gabi „Pipai“ Andrieș, nimeni altul decât cunoscutul sunetist (și fondator Rockul Carantinei, încheietorul de pluton al acestei întreprinderi nobile, cel care a propus ).
„Fratele meu l-a cunoscut foarte bine pe Sorin de la CURTEA VECHE, apoi am intrat și eu pe frecvența lui… (Pipai a cântat în ultimii ani 80 cu TELEFON, trupă new wave bucureșteană). Sorin a venit mereu cu alte provocări, dintotdeauna a ascultat și a rezonat la muzica nouă care ajungea în țară. Dar se plictisea, de fapt evolua tot timpul. La SFINX a adus THE STRANGLERS, la ROATA clona teme din COCTEAU TWINS, NEW ORDER, THE CURE… A inspirat foarte multă lume, la 2 GALBINI s-a întors spre rockul vechi, cum au făcut la rândul lor THE WHITE STRIPES, THE BLACK KEYS… Ultima dată când a cântat cu noi stătea la Ploiești, acum am auzit că e prin Anglia, Irlanda… Nu pot uita o imagine din copilăria mea: era iarnă grea, și el mergea în niște pantaloni de trening, o geacă subțire și papuci de piele prin zăpadă…“
O invitație la o muzică directă, punk, ce-o fi, rock e sigur, cu o vorbă de o sinceritate și modestie debordante de la Sorin Chifiriuc: „Să fim serioși, eu n-am făcut niciodată muzică nouă. Poate să fi făcut muzică la Conservator și nici atunci, aplicații de teme și imitații cât se poate mai grosolane după progressive-ul vremii. După aceea, «Cer violet» exista deja când s-a făcut. La DOMINO stilul acela exista deja când îl cântam, etc etc, cu IRIS cu tot. Iar la ROATA cu atât mai puțin – plagiatul a luat forme aberante, fără nici o problemă, în sensul că am cântat după NEW ORDER, COCTEAU TWINS și SMITHS de ne-am zăpăcit. Dar asta e, lumea nu știe, avem noi o hibă cu informația pe teritoriul ăsta. Deşi există întotdeauna în sală unul care știe (râde, n.r.) nu știu cum Dumnezeu și treaba continuă, stimaţi telespectatori, adică viitoarele compoziții sunt compuse de mult, acum 4-5 ani… Dar mai trebuie să le descopere și al doilea ca să se confirme ce vă spun eu aici.”
Precizare: Încă o piesă DOMINO – „La drum“ – există în portofoliul Rockul Carantinei, înregistrată la scurt timp (doar în varianta audio) după prima. Line-up: Nuțu Olteanu – voce & chitară, Bogdan Sandu – chitară, Cătălin Răsvan – bass, Claudiu „Nashu“ Purcărin – tobe. Cât despre „Prefață“ (am zis că e un comperaj pe versuri de Tudor Arghezi?), am și eu (încă) o bucurie. Mihai Andrieș mi-a povestit că piesa a avut un videoclip, TVR filmat iarna. Nu am găsit așa ceva în arhive, deocamdată, dar clipul Rockul Carantinei, dacă îl urmăriți până la final, are câteva fotografii făcute de Pipai senior pe ecranul televizorului, ca dovadă… Iar când ediția specială „Remix“ se va difuza la TVR 3, în toamnă, remake-ul va fi și în arhive!