Al treilea festival CLUB A (5 – 8 iunie 1979)

adaptare după volumul „Club A – 42 de ani. Muzica tinereții tale” (cdpl, 2011)

Text de Doru Ionescu

De pe site-ul oficial al clubului, câteva informaţii despre ediţia desfăşurată la Sala Palatului: ACADEMICA, BASORELIEF, OPUS 1.61 şi ATLAS din Bucureşti, EXPERIMENTAL Q şi MODAL Q din Cluj, REDIVIVUS din Craiova, PRO MUSICA şi TEST din Timişoara, STATUAR din Oradea, QUADRANT şi NIMBUS din Sibiu, TRANSFER din Iaşi. Dizy Rosentvaig a coordonat o echipă numeroasă de studenţi arhitecţi la organizarea unui festival orientat spre rock progresiv şi jazz rock. Juriul a fost prezidat de rectorul Institutului de Arhitectură, prof. em. Dr. Arh. Cezar Lăzărescu, din juriu facând parte, printre alţii: Emil Barbu Popescu, Mircea Daneliuc, Petre Magdin, Laurenţiu Profeta, Alexandru Mandy, Dan Andrei Aldea, Marius Popp, Romulus Vulpescu, Florian Lungu, Octavian Ursulescu şi arh. Călin Irimescu. Premiile s-au concentrat pe trupele clujene şi BASORELIEF. Într-un program al festivalului din 1999, Nelu Stratone puncta şi recitalurile câtorva grupuri invitate în recital: F.F.N., GRAMOFON, CEATA MELOPOICĂ, pianistul jazz-rock Marius Popp (cu Eugen Gondi, Alin Constanţiu, Bogdan Cristea, Liviu Butoi, invitat Johnny Răducanu) şi SFINX, aterizaţi direct de la Bruxelles.

Buletinul clubului realizat cu acea ocazie dă o idee asupra muzicii studenţeşti premiate în 4-6 mai 1979, la o finală „Cântarea României” desfăşurată la Craiova. Astfel, între instrumentişti erau evidenţiaţi organistul Ionel Tudor (Academica), chitaristul Felix Şipoş. La folk – Mihaela Bustuchină şi Mihai Pocorschi, iar ca solist vocal Gabriel Cotabiţă de la Redivivus, despre care compozitorul George Grigoriu (preşedinte al juriului) spunea că se prezentase la un „nivel cu totul ieşit din comun”. La secţiunea progresiv, câştigătoare au fost formaţiile Academica, respectiv Modal Q şi Basorelief, la rock Redivivus şi Test.

Din aceeaşi sursă, merită consemnate şi serile de jazz ale clubului din primele luni ale lui 1979, în care compăruseră grupul pianistului arhitect Marius Popp (cu Bogdan Cristea – bas, Eugen Gondi – tobe, Alin Constanţiu – saxofon şi clarinet), la un moment dat acompaniind-o pe Păuniţa Ionescu într-un jam session „de ţinută”. Apoi chitaristul Radu Goldiş cu grupul format din Bogdan Cristea, pianistul Dragoş Nedelcu şi bateristul Ştefan Mihăescu. Serile de audiţie muzicală erau prezentate (şi comentate) de Lucian Kanner.Buletinul mai conţinea un portret al lui Dan Aldea, un text al lui Mircea Florian, interviuri cu Adrian Hoajă (despre textele şi conceptul albumului Sfinx – „Zalmoxe”), Cristian Ciomu (de la Opus 1.61, o nouă trupă a Arhitecturii atunci), Gabi Cotabiţă, criticii Florian Lungu şi Octavian Ursulescu, organizatorii Dizy Rosentvaig şi Călin Irimescu… Numeroase trupe din festival aveau consacrate ample „cărţi de vizită”, iar ca reclamă una atrage în special atenţia – aceea a proximului single Dan Andrei Aldea (cu „Zece arici înamorați” / „Noi nu ne temem”).