Andrei „Andy“ Horjea, Marius Popas & Bogdan Stănescu, Alexandru „Andi“ Nucă – chitară, Laurențiu Horjea – bass, Marcel Moldovan – tobe
Gabi „Pipai” Andrieș – mixaj, Iulian Vrabete – producție muzicală, Bogdan Sterpu & Doru „Rocker” Ionescu – producție video
FFN (Formația Fără Nume) reprezintă una dintre egidele importante din rockul românesc al anilor ’70, cu statut de supergrup (cu membri cunoscuți după experiențe cu Mondial, Modern Grup, Romanticii, Coral, Sfinx, Andantino ș.a.). Într-un deceniu de activitate, formația a lansat trei discuri LP și două singles. Piesa aparține celui de-a treilea album, ultimul: „Un joc“. Plecați pe rând din țară, membrii ultimei formule oficiale s-au stabilit la Toronto (în ordinea: Silviu Olaru – bass, Gabi Litvin – chitară, Cristian Madolciu – voce) și Ottawa (Lucian Rusu – tobe). Dintre membrii marcanți, doar flautistul Doru Donciu a rămas în țară. Bateristul Florin Dumitru a decedat în 2002, la Los Angeles. În 2008, fapt rarisim în rockul românesc, Olaru (devenit principal compozitor) și Madolciu au lansat un disc, în marea majoritate alcătuit din compoziții noi: FFN Music – „In Blue Jeans“! La concertele canadiene s-a alăturat și basistul Marcel Năvală din Philadelphia, dar și Gabi Litvin – autorul piesei propuse de Rockul Carantinei. Nu este exclus ca într-o zi să revenim și la o baladă FFN – superhitul „La răscruce de vânt“, invocat de mulți fani!
Am ajuns până în Canada, prin TVR INTERNAȚIONAL, pentru a-i filma pe Madolciu și Olaru, după ce îl intervievasem în TVR pe Doru Donciu… Și am rămas cu marele regret, până în prezent, că nu l-am prins în Toronto și pe Silviu Olaru, pion principal al reunirii din Canada; nici pe Marcel Năvală)… Plus o uriașă problemă – până în urmă cu câțiva bani, eu adăugam titulaturii: Formația fără imagini. Pentru că nu găsisem nimic în arhiva TVR din numeroasele filmări FFN. Doar la Mirel Leventer Cineclubul A) am descoperit vreun minut de imagini filmate, fără sunet. Tot puțin, pentru o istorie video, așa cum trupa ar fi meritat cu prisosință.
Apoi a apărut filmarea de concert din 1973, de la un festival organizat de RTV; nu mare lucru, ei erau la începuturi… și totuși aceea a fost picătura chinezească pentru jumătatea de „Remix“ de acum doi ani. La postarea de pe canalul youtube TVR, țin minte că unul dintre componenții de pe scena Sălii Palatului mi-a răspuns din Oceania! Unii fani Rush (ca și mine, by the way) mă mai ceartă și acum că, în loc să mă duc cu Gia Ionesco peste graniță, în acea zi, la Geddy Lee, am preferat să-mi urmăresc programul filmărilor cu chitaristul de jazz Dan Ionescu și… FFN! Am și adormit la cântarea din apartamentul lui Litvin, după toată alergătura prin Great Toronto Area, în fine… Și să nu uit de Raul Dudnic, basistul primului disc Cargo, dar și jurnalist video de forță în Toronto, care a filmat la lansarea discografică din 2008…
Altfel, am propus această piesă pentru a atrage atenția asupra discului „Un joc“ – de ascultat da capo al fine, atât de variat, de bogat! Aici o amintire a lui Gabi Litvin, care are pe canalul youtube Rockul Carantinei o întreagă declarație despre înaintașii rockului nostru, inclusiv generația dinaintea domniei sale!… „Îmi aduc aminte că Silviu a chemat trei conservatoriști să tragă corzile la piesa «Un joc adevărat». Unul dintre ei a adus în studio o pedală (Flanger Morley) cu care am fost atât de ocupat să găsesc un Sound că nici nu am mai fost atent la imprimare. Silviu a condus pachetul de corzi și a tras a doua chitară la track. Eu am găsit ce căutam pentru «Jungla» (și până în ziua de azi mai caut ceva similar). Pentru «La ceasul când stele încep să apună» îmi aduc aminte că ne-am luptat cu lipsa flautului (Doru Donciu devenise familist și rockul nu mai era o imagine acceptabilă). Începuse lupta între mine și Silviu. El căuta orchestrații cu corzi și eu eram îndrăgostit de Fender / Marshall. Madolciu era la mijloc între amprenta vocală și energie rock și ne reproșa că nu am compus niciodată pentru vocea lui.“
Dacă sunt și muzicieni rock care citesc aceste rânduri, indiferent de generație… probleme veșnice, c-așa-i rockul pe la noi. Prima dată am orbecăit după chitarist, deși am dat sfoară în țară și pentru ceilalți. Din păcate, nu toată lumea stătea pe fb. Până la urmă, a răspuns bateristul Marcel Moldovan, de la Arad, care s-a bucurat de ofertă și ne-a trimis rapid tobele, ce să mai zic, profi, așa cum îi e și felul de a cânta! Bătrânii rockeri or fi aflat că e fiul unui chitarist fondator Compact, Cornel, mai tinerii îl știu cu siguranță din diverse și variate proiecte (Smiley fiind cel mai cunoscut, eu îl prefer pe cel fusion cu Marius Pop:). Apoi mi-a răspuns un fost vecin din Titan, mare chitarist metal pe vremuri, la Tectonic – Andi Nucă. Între timp a cântat de toate, a acompaniat piese de Eurovision sau Cerb, nu contează. S-a apucat bucuros de treabă.
Dar vocea nu apărea nicicum. În schimb, am descoperit un mesaj vechi de tot de la basistul Laurențiu Horjea (îl filmasem acu niște ani cu Țăndărică, acompaniindu-l pe marele țambalist Marius Preda), care voia să ia legătura cu Dan Bădulescu. Când i-am zis de FFN, surpriză: Laurențiu l-a avut în tinerețe profesor de tobe pe regretatul Florin Dumitru, bateristul original FFN (și nu numai, Florică a cântat cu Litvin și Olaru în Mondial, bunăoară, dar și cu Modern Grup…). Bine, el are un cult pentru Post Scriptum, la ce cântă mi se pare corect. Când am mai ascultat și ultima piesă a fiului său (Andy Horjea cântă cu trupa Antipoem, „Salvează-mă“ fusese lansată în aceeași zi, actuală, cu spirit tânăr cât cuprinde) echipa a fost gata. Credeam eu… dar Pipai a revenit cu încă două voci, întregind spectrul: cunoscutul Marius Popa „Popas“ și Mihnea Stănescu. La mixaj au fost varii obiecții (pentru că nu se respectase 1/1 piesa), dar producătorul nostru Iulian Vrabete a dat o rezoluție finală și am putut trece la realizarea video, nici aceea simplă. Între timp murise fratele unuia dintre muzicieni, un altul se internase în spital… și peste toate, a căzut vestea dispariției Daniela Caraman Fotea, Dumnezeu să o odihnească. Dacă urmăriți videoclipul până la final, remake-ul o omagiază atât pe domnia-sa, cât și pe Florin Dumitru.
FFN 1980