Brașov, fostul Oraș Stalin între 1950 și 1960

Iulie-noiembrie 2017

Muzeul Județean de Istorie Brașov desfășoară proiectul „Brașov: Orașul Stalin pe înțelesul tuturor” prin care propune explorarea spaţiului urban în trei cartiere foste muncitorești din oraș: Steagul Roșu (acum denumit Astra), Tractorul și Triaj, prin participarea seniorilor la constituirea arhivei digitale de documente și a colecției de piese de patrimoniu specifice istoriei recente și implicarea a peste 100 de copii în ateliere de educație non-formală.

Proiectul se desfășoară în perioada iulie-noiembrie 2017, este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și sprijinit de Consiliul Județean Brașov.

Printr-un proiect despre transformarea orașului interbelic în orașul muncitoresc care a purtat numele dictatorului Stalin, Muzeul Județean de Istorie Brașov trece de centrul istoric și pătrunde între blocurile fostelor cartiere muncitorești. Proiectul inițiază o explorare socială, ajungând foarte aproape de categorii sociale marginalizate și defavorizate, cu un nivel de trai scăzut și mobilitate redusă, și contribuie la restrângerea percepției celor care nu vizitează muzeul în ceea ce privește existența unui privilegiu al elitelor intelectuale în a participa la formarea colecțiilor muzeale.

Brașovul comunist

Un reper emblematic al Centenarului României Moderne este comunismul. O jumătate de secol din existența României contemporane a aparținut republicii comuniste.

Instaurarea regimului comunist în România și primii ani de dictatură proletară au însemnat și redenumirea a aproape 12 000 de localități, străzi, uzine și fabrici din România după „părinții” comunismului mondial – Karl Marx, Friedrich Engels, Vladimir Ilici Lenin și Iosif Visarionovici Stalin.

Dacă înainte de 1948 străzile cele mai importante din Brașov purtaseră numele membrilor Casei Regale (bulevardul Regele Ferdinand, strada Principele Carol, strada Regina Maria etc.), la scurt timp după instaurarea regimului comunist, străzile, parcurile şi pieţele centrale iau numele personalităților marxism-leninismului sau a unor personalităţi sovietice: Marx, Engels, Lenin, Stalin, generalul Voroşilov.

Piața Sfatului din Brașov își schimbă numele în Piața „23 August”, iar parcul central devine „Parcul prieteniei româno-sovietice”. Fabricile primesc şi ele nume preluate din limbajul propagandei: „Steagul Roşu”, „Partizanul”, „Dezrobirea”.

Brașovul comunist a deținut fabrici de autocamioane, tractoare, rulmenţi, industrie militară, industrie chimică, confecţii și încălţăminte, produse cosmetice, industrie alimentară. Fiecare platformă industrială a condus la ridicarea blocurilor de locuințe pentru muncitorii nou-veniți.

 

Orașul Stalin și artiștii

Fondul adeziunii la ideile de stânga exista și în Brașov, anterior procesului de sovietizare ori al epocii efective a Orașului Stalin. Încă înainte de 1944, artiștii Mattis-Teutsch, Hans Hermann (activ mai târziu la Sibiu) sau Karl Hübner manifestă idei sau convingeri de stânga. Procesul de stalinizare are câteva etape asemănătoare în mai multe domenii, la fel și în cele culturale și artistice, pe întreg teritoriul țării: colectivizarea, epurarea, demascarea. După 1944, artiștii perioadei nu se mai percep ca indivizi, ci mai ales ca și colectiv. Foarte curând după 23 August 1944, mai precis la 7 octombrie 1944, a fost constituit Sindicatul Artelor Frumoase, la inițiativa lui Mattis-Teutsch. Expoziţii precum „Munca”, din 1946 de la Brașov și apoi cea a grupului „Flacăra” (11-25 aprilie 1948) din București, care i-a avut în comitetul de inițiativă pe M.H. Maxy, Ligia Macovei, Lucian Grigorescu, Gheorghe Labin, Boris Caragea, Alexandru Ciucurencu, Eugen Ispir, Cornel Medrea, Mac Constantinescu, Zoe Băicoianu, K.H. Zambaccian, N. Arginescu-Amza, reușesc să impună realismul socialist în artă.

Noile instituții ale propagandei își fac simțită prezența ideologică „pe baze științifice”: începând cu 1945, în cadrul Asociației Române pentru Strângerea Legăturilor cu Uniunea Societică (ARLUS) din Brașov, a funcționat secția de artă. Expozițiile aveau loc în Clubul Sediului ARLUS din Brașov (azi sediul Bibliotecii Judeţene de la Livada Poştei), iar la demisolul clădirii funcționa tipografia ziarului regional „Drum Nou”. „În 1949 se înfiinţează Muzeul Regional Braşov, care înlocuieşte instituţiile muzeale preexistente, Muzeul Săsesc al Ţării Bârsei (Burzenländer Sächsischen Museum) şi Muzeul ASTRA, devenind o instituţie muzeală cu filiale în întreaga regiune. În cadrul său s-a deschis, începând din 15 februarie 1950, o Galerie de Artă, găzduită iniţial la etajul întâi al Casei Sfatului. Alături de lucrări aparținând maeștrilor artei româneşti şi transilvănene, o amplă secţiune a expoziţiei era rezervată realism socialismului.” (Radu Popică, Anca Maria Zamfir, „Arta sub comunism. Arta oficială a regimului comunist în colecţia Muzeului de Artă Braşov (1945-1989)”, catalog Editura Muzeului de Artă Brașov, 2011)

Motivele adeziunii artiştilor la „noua ordine” au fost diferite: teama de persecuţie, credinţa sinceră în virtuţile comunismului sau oportunismul. O serie de artiști brașoveni au avut de suferit după 1945 (Aurel Bordenache, Friedrich Bömches), unii emigrând în Occident (Heinrich Schunn, Hans Guggenberger). Alți artiști s-au implicat activ în organizarea vieții artistice (Hans Mattis-Teutsch, Karl Hübner). Colaborarea artiştilor a fost asigurată şi prin acordarea de facilităţi şi avantaje materiale. În cele patru decenii şi jumătate ale regimului comunist şi-au desfăşurat activitatea la Braşov peste 120 de artişti, de la cei din generația interbelică la tinerii care debutează în anii `80.” ( Reconstituiri necesare. Ședința din 27 iunie 1952 a Uniunilor de Creație din România, Ediție îngrijită de Mihaela Cristea. Prefața de Marius Oprea, Editura Polirom, 2005)

O listă de artiști și oameni de artă activi în Orașul Stalin îi conține pe: Hans Mattis Teutsch, Tiberiu Krausz (1919-2010) – artist favorit al regimului care se stabilește la București în 1950 și apoi emigrează în 1969, Ion Ianoși (1928-2016) estetician care copilărește împreună7 cu Tiberiu Krausz, Hans Eder (1883-1955), Zina Blănuţă (1913-1998), care a pictat ciclul „Lupeni 29”, Hermann Morres (1885-1971), Mihai Horia (1926-2014), Emilia Apostolescu (n. 1927), Andrei Nemeş (1891-1973), Eduard Morres (1884-1980), Gustav Kollar (1879-1970), Ştefan Mironescu (1904-1985), Eugen Vegh (1908-1993), Conrad Vollrath/ Veleanu (1884-1979), Eugenia Vătăşan (1911-1985), Karl Hübner (1902-1991), Harald Meschendörfer (1909-1984), Ana Hadiac (1907-?), Stavru Tarasov (1883-1961). Coincidență sau nu Dumitru Demu, autorul statuii lui Stalin din București a urmat colegiul brașovean „Andrei Șaguna”.

Brașov post Revoluție

După 1989, odată cu prăbușirea industriei românești, rând pe rând, platformele industriale brașovene au fost strânse în munți de fier vechi. Criza locurilor de muncă și speranța unei vieți mai bune a provocat emigrarea în țările Europei occidentale. O mică parte din muncitorimea fabricilor comuniste s-a reîntors în satele natale. Însă, majoritatea populației a ales să nu părăsească Brașovul și a încercat să se adapteze noilor realități.

În prezent, Brașovul este inclus între oraşele României aflate în plin proces de expansiune economică. Oraşul cuprinde acum 14 cartiere iar la periferie s-au dezvoltat cartiere rezidenţiale noi. Cartierul Astra, fost Steagul Roșu, primul cartier de blocuri al Braşovului, rămâne cel mai aglomerat (25% din populaţia oraşului, concentrată pe aproximativ 30% din suprafaţa acestuia).

Brașovul este unul din cele mai vechi orașe transilvănene, cu un bogat patrimoniu material și imaterial, caracterizat prin interferența între culturile etniilor care au coabitat acolo de-a lungul timpului. Însă, cultura orașului Brașov este captivă centrului istoric. Clădirile reprezentative ale orașului (Casa Sfatului, Biserica Neagră), toate muzeele, teatrele, singurul centru cultural local și majoritatea galeriilor de artă sunt concentrate pe o rază de numai 1 km, în centrul istoric. Dacă se mărește cercul cu încă 1 km, mai cuprinde Opera, Filarmonica și cea mai veche biserică din oraș, Sf. Bartolomeu.

Brașovul fără istorie

Neavând obiective de interes turistic, fostele zone industriale și cartiere muncitorești sunt tratate ca Brașovul fără istorie. Orașul construit de comuniști este deconectat de centrul istoric. De fapt, cartierele muncitorești nu au și nu avut o agendă de evenimente culturale dedicată lor, fiind mai degrabă un loc destinat locuirii și atât. În domeniul cercetării patrimoniului istoric, material și imaterial, cartierele fostului Oraș Stalin sunt foarte rar abordate. Deși reprezintă o jumătate de secol din istoria Brașovului, până în prezent, perioada comunistă nu a reprezentat subiectul unei campanii de identificare și strângere de obiecte cu valoare muzeală sau de înregistrare a memoriei istoriei recente.

Proiectul „Brașov: Orașul Stalin pe înțelesul tuturor” continuă munca de cercetare începută în cadrul proiectului european pentru recuperarea memoriei istorice ,,Am fost cetățeanul Orașului Stalin” din 2016-2017, proiect derulat în colaborare cu alte 5 Orașe Stalin din Europa: Dunaújváros (Ungaria), Eisenhüttenstadt (Germania), Katowice (Polonia), Kuçova (Albania) și Varna (Bulgaria).

Artefacte comuniste pentru Muzeu

Muzeul Județean de Istorie Brașov strânge obiecte cu valoare muzeală din fostele cartiere muncitorești, prin apelul la persoanele care au trăit în perioada 1950-1960. Muzeul invită brașovenii să doneze sau să pună la dispoziție pentru arhivare fotografii, obiecte sau artefacte care aduc aminte de perioada când Brașovul s-a numit Orașul Stalin.

De asemenea, un stand pop-up va fi itinerat pe perioada verii în cartierele Astra, Tractorul și Triaj. Muzeul inițiază în toamnă și o serie de ateliere non-formale cu elevi din școli brașovene, invitând copii ai căror bunici au „prins” perioada respectivă să ofere o perspectivă personală asupra evenimentelor trăite de rudele lor.

Persoanele interesate pot contacta Muzeul:
Str. Nicolae Bălcescu nr. 67, Brașov, jud. Brașov
Telefon: 0268/472.350 Mobil: 0752/207.362
Mail: office@brasovistorie.ro

////

Proiectul „Brașov: Orașul Stalin pe înțelesul tuturor” este organizat de Muzeul Județean de Istorie Brașov, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și sprijinit de Consiliul Județean Brașov.

Parteneri: Centrul Cultural Reduta, Modernism.ro – PostModernism Museum, Universitatea Transilvania din Brașov

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Alte detalii:
http://www.mystalintown.org/
https://www.facebook.com/OraseleStalin/

Nicolae Pepene, manager de proiect, nicolaepepene@gmail.com
Ioana Schiopu, asistent de proiect, ioana_schiopu@yahoo.com