Brazda lui Novac – instrumente electronice
We Singing Colors – voci
Dia – visuals
L-am cunoscut pe Rodion Ladislau Roșca (și pe Gicu Fărcaș, bateristul originar, basistul Adrian Căprar murise cu un an în urmă) în 2008, într-un studiou de înregistrări din Cluj. Mihai Antonescu – owner la Roadrunner Music (casa de discuri românească) – strânsese mai multe piese de pe benzile uitate de timp (vreo 160 cred) într-o pivniță și se hotărâse să le restaureze și să le lanseze pe CD. În paralel, înregistra cu cei doi un al doilea disc; atunci am ilustrat balada „Isabela“ compusă de Rodion pentru fiica sa, dar și piesa în lucru din studiou – „Singur pe drum“. A doua zi l-am filmat și acasă pe Rodion, dincolo de dealurile Clujului, în Aștileul Mare – o casă dărăpănată (pe care o reconstruia), în care se mutase cu un an înainte, în care își dusese un întreg… muzeu rock cu tot ce-i rămăsese din cariera de muzician rock.
RODION GA a făcut mare zaveră în topurile românești din ultimii ani 70; trupa a activat până în 1989, când Roșca s-a oprit brusc din cântat după decesul mamei sale. Rock electronic, dar și new wave, dark wave, doom (după cum a fost categorisită piesa de curând la Radio Guerrilla, de Gojira), într-o epocă de referință sau alta. Cu o cultură muzicală serioasă (era în „mafia“ discurilor din Cluj), Rodion a devenit încă un copil teribil al rockului românesc, amestecând sunete generate electronic, folosindu-le în buclă, modulându-le cu chitara… totul analog, prin supraimprimări, avant-la-lettre! Astăzi, în epoca digitală, așa ceva a devenit uzual, face parte din ABC-ul muzicienilor, producătorilor; atunci răvășea lumea rock cu acea muzică experimentală / exotică și uimea nu numai spectatorii ci și redactorii muzicali, până la juriile festivalurilor. O sumedenie de piese au ajuns pe primul loc în topuri, în reviste și la Radio; Rodion îmi povestea că avea numeroase piese gata făcute, dar le ținea deoparte, să nu-i aglomereze pe DJ-ii care făceau propunerile pentru clasamente! Discul compilație „Formații Rock 5“ conține două piese RODION G.A., există firește înregistrări și la Radio România. În volumul „Timpul chitarelor. Muzica tinereții… a la Cluj“ am transcris povestea pe larg, în fine. O alta ar fi aceea a reparatorului de instrumente, care și-a inovat tot ceea ce a avut nevoie pentru a-și duce visele la împlinire.
Din păcate, toate bunele intenții ale lui Mihai Antonescu s-au spulberat o dată cu venirea crizei din 2009; reușise totuși să lanseze o piesă pe o compilație. Totul a reintrat în underground ani buni. Până când Ion Dumitrescu, The Future Nuggets și Ambassador’s Reception l-au redescoperit pe Rodion, preluând și ducând mai departe (la propriu și la figurat) inițiativa lui Mihai. Discul RODION G.A. – „The Lost Tapes“ (2013, Strut Records / Picadilly Records) face valuri în Europa, începând cu Marea Britanie. Urcă în topuri, primește recenzii entuziasmate. Mai mult, Rodion este invitat să-și prezinte muzica renăscută în cluburi cu ștaif!
L-am revăzut pe Rodion pe 9 martie 2020, înainte de criză, când am fost invitat de Vlad Bolocan la Londohome, unde se proiecta filmul „Imagini din vis“ (realizat de Sorin Luca în 2016, excelent, vi-l recomand, se găsește pe youtube, conține o serie de arhive deosebite și descoperă personajul acasă… în acea casă). Am aflat cu surprindere și tristețe că Mihai Antonescu ne-a părăsit între timp… Am avut și răgazul să-l intervievez pentru „Remix“, așadar după ce muzica sa underground ieșise la lumină pe plan internațional, după zeci de ani! Vizavi de piesa „Stele și lumini“, informații inedite – cum că folosise pentru aceasta sunete produse încă din 1969 pentru o primă piesă „Ore“. După proiecție, a și prezentat trei piese; reproduc aici versurile compuse la 16 ani pentru piesa „Piatra“:„Cine vrea să cânte piatra / aceluia nu-i place arta. / Nu poate ca să creeze, / știe doar ca să bifeze. // Vă pricepeți doar la pietre, / ocupați-vă de ele. / Ia lăsați arta în pace, / iar eu o să cant cum îmi place. // Cânt iubirea, nu cărămida, / cânt o floare, nu beton. / E doar modă, nu e crimă / Vreau să port păr lung, breton.“
Piesa reprezintă singura filmare cu grupul RODION G.A. descoperită până acum în Arhiva Multimedia TVR (Revelion 1983) și i-a fost propusă lui Pipai de „electronistul“ Victor Popescu (Brazda lui Novac, Mathmatrix) și soliștii de la We Singing Colors. Avea să se dovedească o reinterpretare surprinzătoare, „a breath of fresh air“ după muzica grea din epoci apuse, care pe noi ne-a entuziasmat pur și simplu; un moment cheie din evoluția proiectului, care a lărgit aria de acțiune și exprimare a Rockului Carantinei. Cronologic, din acel moment au început să apară reinterpretări, nu doar remake-urile 1/1 cu care plecasem la drum. Nu în ultimul rând, videoclipul a dus mai departe ideea de la „Zburătorul“, fiind unul ilustrativ 100%, fără a include imaginile celor care au cântat (spre regretul meu personal). Un altfel de omagiu Epocii de Aur… Muzical și bijutierilor ei!
Rodion IMAGINI DIN VIS doc 2016 
Rodion Rosca