Text de Doru Ionescu
Foto credite: arhiva Florin Marcovici
Cele două episoade ale integralei „Remix” din 2010 (acelea în care apare grupul Roșu și Negru în perioada ieșeană) ar fi fost mai sărace fără aceste fotografii, primite în același an de la Sebastian Marcovici, fiul regretatului Florin Marcovici (solist vocal, basist, chitarist). Alături de acestea (între care figurează și câteva cu Gaudeamus, trupa – nucleu pentru Roșu și Negru, preluată de liderul claviaturist Nansi Brandes de la bateristul Bondy Stenzler -, plus o surpriză de la festivalul organizat de Club A în 1971) am grupat câteva imagini primite de-a lungul anilor de la terți, între care… Nansi Brandes (cu grupul ieșean mutat la București după absolvirea facultăților, cu basistul Bubu Visky). De menționat că multe dintre fotografii au fost identificate / localizate de basistul / chitaristul Emil Trocan, după un an. Denumiți uneori cu numele mici ori porecle, îi enumerăm aici și pe ceilalți membri: solistul vocal și chitaristul Nicky Dorobanțu, bateristul Ovidiu Lipan Țăndărică, basistul Daniel Moby Ciornea, Grigore Geo Marcovici (fratele geamăn al lui Florin, violoncel sau vioară), Grigoraș Dumitru (flaut).
Ne-am fi dorit o poză și cu marele muzician Sabin Păutza, cadru didactic la Conservatorul ieșean, care a lucrat intens cu grupul în anii studenției. E posibil ca, într-o imagine, între violoniști să apară un alt muzician important, care a colaborat la Iași cu Roșu și Negru – Bujor Prelipcean. Există în schimb două imagini cu trupa alături de Liviu Tudan (live la primul festival, organizat de studenții arhitecți în 1969, într-un alt depozit, cel furnizat de Emilian Urse – găzduit tot de acest site: Casa de cultură a studenților din București). Grupul apare în câteva ipostaze la Costinești (cine poate elucida dacă arena se afla pe locul viitoarelor Terasa Tineretului respectiv Teatrul de Vară?). De asemenea, fotografii inedite pe scena Naționalului ieșean (la un moment dat, formația cânta în direct în piesa de teatru „Burghezul gentilom”, din acea coloană sonoră s-a născut cel mai mare hit al ieșenilor – „Cadrane”).
Interesant de menționat că „nașii” trupei de la Iași au cântat din nou împreună atunci când au emigrat (practic în același timp) în Israel, în 1975. Brandes și Stenzler au colaborat astfel cu Teatrul Românesc și Yiddish. În martie anul următor au fost angajați de Shlomo Tzach (biroul de impresariat Orot) să cânte cu Ilanit (Hannale). În sextetul de acompaniament, după doi ani, apare și marele saxofonist Peter Wertheimer, la rândul său plecat după cutremur din România… Apoi fiecare și-a văzut de drumul său. Dincolo de amintirile comune, ceva îi leagă până astăzi: Bondy a donat Muzeului Rock din România cămașa sa brand-uită cu Roșu și Negru (ce poate fi văzută și rotită 360 de grade aici). Cămășile au fost cusute de tatăl lui Nansi!
Tot aici, ne facem datoria de onoare de a adăuga câte ceva despre Florin Marcovici, poliinstrumentist şi solist vocal, muzician remarcabil – sunt categorisirile lui Sabin Păutza! Preferând să rămână la Iaşi, în 1976 a terminat Conservatorul (şef de promoţie). A fost repartizat la Râmnicu Vâlcea, a funcţionat ca profesor de chitară la Şcoala Populară de Artă din Sibiu, unde s-a şi stabilit. A cântat acolo cu formaţia Sonic, dar a dat prea puţine concerte, singurul loc constant fiind restaurantul Bulevard. Soţia Rodica Marcovici păstrează o fotografie cu trupa sa la celebrul festival de jazz din oraş. A plecat dintre noi brusc, în 11 iulie 2000… Emisiunile din 2010 i-au fost dedicate lui şi lui Liviu Tudan!
Mai multe amănunte din stufoasa poveste… bicoloră (inclusiv despre Gaudeamus, Meteor ș.a.) în volumul „Timpul Chitarelor, Cornel Chiriac și epoca Beat” (editura Integral, 2016).
Iar aici, un fragment din lucrarea conceptuală „Soare și vânt”, multipremiată la al doilea festival național Club A (1971), apogeul Roșu și Negru din perioada ieșeană.