Napoca Universitară, organ al Consiliului Asociațiilor Studenților Comuniști din centrul Universitar Cluj-Napoca
- A apărut în anul 1974 la Cluj-Napoca
- Revista Napoca Universitară a fost înființată de Andrei Marga, ca replică la revista Echinox.
- Din redacție făceau parte Tudor Cătineanu (redactor șef), Dan Baciu și Șoo Iștvan (redactori șefi adjuncți), Augustin Cupșa și Eugen Georgescu (secretari de redacție), Mircea Pele, Crstina Bohaciu, Ioan Gavra, Adriana Iuhaș, Iustin Lupu, Antoniu Malczanek, Adrian Moroianu, Dan Ioan Muntiu, Vasile Păcuraru, Monica Ropan, Wilhem Schmits, Dan Ioan Vâcla, Mihai Zaharia (reporteri), Ioan Cuciurcă (prezentare grafică), Alexandru Țintișan (tehnoredactor) și Varga Attil (fotoreporter).
- Din 1979 până în 1984, François Bréda a fost redactor responsabil al paginilor în limba maghiară.
- Revista publică articole informative pentru studenți, poezii, interviuri, articole culturale și sportive, numeroase fotografii și caricaturi, precum și decrete prezidentiale și articole de mulțumire aduse „tovarășului” Nicolae Ceaușescu.
- Din articolul editorial al primului număr reiese că redacția își propune, printre altele: „ca Napoca Universitară să devină un punct de divergență al energiilor, un for de dezbatere și atitudine, un cadru de manifestare a libertății și responsabilității studenților noștri, un amfitreatru pentru clocviul generațiilor”.
În martie 1974, ca un „prilej de recunoştinţă adusă partidului” apare primul număr al revistei de propagandă „Napoca Universitară – Organ al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din centrul universitar Cluj”, redactor șef fiind numit Tudor Cătineanu. După doar câteva zile, preşedintele U.A.S.C. Cluj solicita Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Cluj să dispună „eliberarea de către revista «Napsugár» a celor 4 camere” pe care le ocupă în Casa de Cultură a Studenţilor pentru că în acel spaţiu urma să-şi desfăşoare activitatea redacţia noii reviste. Încă din 16 februarie 1974, având în vedere proximitatea „manifestărilor închinate aniversării a 1850 de ani de la atestarea documentară a Clujului ca municipiu”, preşedintele Consiliului Asociaţiei solicita Comitetului Executiv al U.A.S.C.R. „să studieze posibilitatea” finanţării amenajării unui „balcon la primul nivel al corpului central al Casei de cultură a studenţilor” care „să serveasă drept tribună pentru prezidiu”, inclusiv „pentru buna desfăşurare a acţiunilor de masă ce se organizează în Piaţa Păcii, cu ocazia vizitelor conducătorilor de partid şi de stat, la 1 Mai şi 23 august”. Documente. Telegramă transmisă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al P.C.R.; Cerere către Comitetul executiv al Consiliului Popular al municipiului Cluj; Cerere către Comitetul executiv al U.A.S.C.R. București; Informare a Biroului C.U.A.S.C. (Fond UASC Cluj-Napoca, Dos. 1/1974, f. 25, 79, 233, 345). – sursa: Zoltán Györke
Studenţii comunişti clujeni se puteau mândri şi cu o activitate culturală prodigioasă. În martie 1974, ca un „prilej de recunoştinţă adusă partidului”, apare primul număr al revistei „Napoca Universitară – Organ al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din centrul universitar Cluj”, iar rectorul universităţii, Ştefan Pascu, găsea că acesta este un „titlu simbolic, mai potrivit decât oricare”. Studenţii clujeni folosesc acest prilej pentru a‑şi aminti încă o dată de „tânărul utecist Nicolae Ceauşescu, a cărui biografie este încărcată de sens şi de eroism revoluţionar dăruit poporului român şi umanităţii” şi declară că au mereu „în inimi şi gând strălucitul model de viaţă şi de activitate” al secretarului general al Partidului Comunist Român. Apariţia revistei a reprezentat „un prilej de autentic entuziasm în faţa unei noi posibilităţi de manifestare, prin cuvânt, a aspiraţiilor şi convingerilor” studenţilor clujeni, aşa încât aceştia îl asigurau pe secretarul general al partidului că nu vor „precupeţi niciun efort pentru a înfăptui sarcinile” ce le revin „din Progresul dezvoltării multilaterale a socialismului şi comunismului pe pământul României” şi vor face din „slujirea politicii partidului şi statului” şi din „înfăptuirea idealurilor ei comuniste” „crezul” întregii lor activităţi.Biroul Consiliului U.A.S.C al centrul universitar Cluj numise încă din 25 ianuarie 1974 redacţia revistei, Tudor Cătineanu fiind desemnat redactor‑şef, iar Ioan Gavra şi Cornel Nistorescu, redactori. Imediat după apariţia primului număr al revistei „Napoca Universitară”, Andrei Marga, preşedintele U.A.S.C. Cluj solicita Comitetului Executiv al Consiliului Popular al MunicipiuluiCluj să dispună „eliberarea de către revista «Napsugár» a celor 4 camere” pe care le ocupă în Casa de Cultură a Studenţilor pentru că în acel spaţiu urma să‑şi desfăşoare activitatea redacţia noii reviste. Andrei Marga argumenta şi prin faptul că „în ultima perioadă activitatea politico‑ideologică, cultural artistică şi profesională a studenţilor clujeni este caracterizată printr‑o deosebită efervescenţă creatoare”, dar şi prin „forme noi de activităţi” cum ar fi Corul Centrului Universitar, formaţiile artistice de teatru, brigăzile artistice de agitaţie sau cercul ştiinţific „Istoria civilizaţiilor terestre şi extraterestre”, iar „aceste transformări avantajează foarte mult dezvoltarea activităţilor studenţeşti”.În exercitarea atribuţiilor statutare ale U.A.S.C.R. de a „participa la desfăşurarea în bune condiţii a întregii activităţi în instituţiile de învăţământ superior” precum şi de a „dezvolta grija şi răspunderea studenţilor faţă de avutul obştesc”, activiştii din centrul universitar Cluj aveau „drept de control al activităţii studenţeşti din anii de studiu, cantine, cămine, cluburi studenţeşti şi Casa de Cultură”. Mai mulţi studenţi au fost chiar exmatriculaţi „datorită lipsei de interes pentru pregătirea profesională şi a altor abateri de la normele vieţii universitare”.În urma Plenarei comune a C.C. al U.T.C. şi a Consiliului U.A.S.C.R. din 9 martie 1974, U.A.S.C.R.‑iştilor clujeni le „revin sarcini sporite”, inclusive „determinarea prezentării absolvenţilor la post”. Astfel că, la solicitarea vicepreşedintelui U.A.S.C. din centrul universitar Cluj, Radu Munteanu, toate institutele de învăţământ superior din Cluj erau solicitate să întocmească liste nominale cu absolvenţii „care nu s‑au prezentat la posturile repartizate”, după care să înceapă „discuţii la sediul decanatului cu cei în cauză”, având în vedere că prin „această acţiune începe un şir de măsuri politice pentru încadrarea în normele de etică şi echitate socialistă a studenţilor”. În 1975, „în vederea instaurării unui climat exigent de muncă în toate colectivităţile studenţeşti”, se constituiau „echipe de control a activităţii profesionale” în fiecare instituţie de învăţământ superior, care să urmărească „frecvenţa la cursuri şi seminarii”, „pregătirea studenţilor la seminarii, activitatea de laborator şi practica productivă”, să se preocupe de formarea studenţilor ca „specialişti cu o înaltă conştiinţă socialistă”, dar şi să propună „discutarea în adunările generale a cazurilor de abatere de la îndeplinirea în mod exemplar a îndatoririlor profesionale”. În 1985, preşedintele U.A.S.C. din centrul universitar Cluj‑Napoca, Ioan Rus, informa că în perioada 1980–1984, cele 15 „echipe de control obştesc”, ale căror membri aveau şi „legitimaţie de control”, au efectuat anual câte 250 de controale în căminele şi cantinele studenţeşti. În urma acestor verificări, studenţii comunişti au „semnalat o slabă preocupare a conducerii cantinei Mărăşti pentru îmbunătăţirea meniurilor studenţilor” şi, „ţinând cont de aceste sesizări, conducerea Institutului Politehnic a schimbat administraţia cantinei”.Prin grija Comitetului Judeţean de partid Cluj, Asociaţiilor Studenţilor Comunişti şi activului de partid din Cluj le „reveneau” şi „sarcini pentru pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţii a sesiunilor de examene”, astfel că „luau măsuri de mobilizare a tuturor studenţilor pe ani şi pe grupe pentru pregătirea lor temeinică” şi „asigurau ordinea, liniştea şi disciplina în cămine necesare studiului”. În anul universitar 1985–1986, Consiliul U.A.S.C. din centrul universitar Cluj‑Napoca era preocupat de „îmbunătăţirea muncii educative în cămine şi cantine” a celor 8091 de studenţi cazaţi în căminele studenţeşti, organizând acţiuni care „au marcat evenimentele cele mai importante din istoria patriei noastre, realizările de prestigiu din patria noastră în „Epoca Ceauşescu”, iar pentru pregătirea cadrelor U.A.S.C. au avut loc 1308 „dezbateri de învăţământ politico‑ideologic”. Membrii biroului Consiliului U.A.S.C. verificau şi dacă „meniurile se întocmesc după norma sanitară” şi realizau „controlul practicii în producţie”. Astfel, Ioan Rus a controlat atelierele Institutului Politehnic şi ale Institutului de Medicină şi Farmacie, Ioan-Aurel Pop – Biblioteca Centrală Universitară, Institutul de Istorie, Biblioteca Academiei, Arhiva, atelierele şi laboratoarele Facultăţii de Matematică, Fizică şi Tehnologie Chimică, iar Sorina Câmpean – Tribunalul şi Procuratura. În cazul „încălcării normelor de disciplină universitară”, după „chemarea în faţa comitetelor de cămin”, studenţii puteau fi excluşi din cămin de către conducerea U.A.S.C.. În toamna anului 1985, 6.168 de studenţi clujeni au participat la campania agricolă, iar „reprezentanţii A.S.C. au urmărit şi coordonat desfăşurarea activităţilor la fiecare punct de lucru” organizate pentru „recoltat şi sortat cartofi şi porumb, reparat ambalaje, încărcat‑descărcat ambalaje”. Pentru stabilirea „măsurilor necesare îmbunătăţirii activităţii”, toate cadrele U.A.S.C. din Cluj‑Napoca „au efectuat acţiuni de îndrumare şi control” a campaniei agricole în unităţile agricole din judeţul Cluj. Spre exemplu, Ioan Rus, preşedintele Consiliului U.A.S.C. din centrul universitar a controlat I.A.S. Poiana, Ioan-Aurel Pop, secretarul Consiliului U.A.S.C. din centrul universitar, I.A.S. Gherla, I.A.S. Baciu şi Ferma Suceag, Gheorghe Ioan Vuşcan, preşedintele Consiliului U.A.S.C. din Institutul Politehnic, Ferma Steluţa şi Întreprinderea de Legume‑Fructe Cluj‑Napoca, Dumitru Matiş, preşedintele Consiliului U.A.S.C. din Universitate, Complexul Gostat, iar Grigore Băciuţ, preşedintele Consiliului U.A.S.C. din Institutul de Medicină şi Farmacie, I.A.S. Baciu. De aceea şi „rezultatele obţinute” au fost deosebite, studenţii recoltând legume şi fructe în valoare de 1.116.076 lei.La mijlocul anilor ’80, Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din Cluj‑Napoca era extrem de preocupată şi de problema ateismului, organizând „activităţi complexe, menite să contribuie la educarea materialist‑ştiinţifică a studenţilor, promovându‑se cu fermitate o atitudine combativă, militantă, împotriva prejudecăţilor şi concepţiilor mistice, religioase”. În municipiul Cluj‑Napoca funcţionau 14 cercuri studenţeşti de ateism ale studenţilor comunişti, care dezbăteau lunar teme precum „Exigenţele actuale ale educaţiei materialist‑ştiinţifice”, „Lumea contemporană şi sectele religioase” sau „Combaterea manifestărilor religioase în rândul studenţilor”. Pe lângă acestea, existau şi „brigăzi de educaţie materialist‑ştiinţifică” constituite pentru „cunoaşterea gradului de religiozitate în rândul studenţilor”, care „acţionau” şi în „cadrul altor categorii de tineri”, organizând „mese rotunde şi simpozioane” în întreprinderi, licee sau în mediul rural, dedicate unor subiecte cum ar fi: „Ştiinţă şi ateism”, „Nocivitatea sectelor religioase” sau „Caracteristici doctrinare‑ideologice şi psiho‑emoţionale ale cultelor sectante”.Apartenenţa la U.A.S.C. incumba şi o serie de avantaje concrete. În 1974, Consiliul U.A.S.C. din centrul universitar Cluj hotăra inclusiv repartizarea unor apartamente în municipiul Cluj cadrelor şi angajaţilor asociaţiei, un radiofonist al Casei de cultură a studenţilor fiind fericitul beneficiar al acestei competenţe. Studenţilor care erau „reţinuţi la centrul universitar” pentru participarea la diferite activităţi de propagandă le erau motivate absenţele de la cursuri, iar după absolvirea studiilor „cadrele U.A.S.C.” beneficiau de un tratament special la „repartizarea în producţie”. Spre exemplu, Ovidiu Pecican, absolvent al Facultăţii de Istorie și Filosofie, fiind redactor la „Napoca Universitară” între 1982–1985, este repartizat în judeţul natal, la Liceul Agroindustrial din Lipova, la fel ca şi Alexandru Lele, absolvent al Facultăţii de drept şi fost redactor şef adjunct la „Napoca Universitară” între 1982–1985, care îşi va începe activitatea la Întreprinderea de Subansamble şi Piese de Schimb pentru mijloace de transport Oradea, judeţul Bihor.Studenţii comunişti clujeni administrau şi un patrimoniu propriu. În 1974, „pentru desfăşurarea activităţii studenţeşti”, Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din centrul universitar Cluj dispunea de bunuri în valoare de 405.800 lei date în folosinţa Universităţii Babeş‑Bolyai, Institutului Politehnic, Institutului de Medicină şi Farmacie, Institutului Agronomic, Conservatorului „Gheorghe Dima” şi Institutului de Arte Plastice, fiindu‑le puse la dispoziţie de către C.C. al U.T.C. inclusiv mijloace de transport, printre care şi un autoturism Mercedes. U.A.S.C. Cluj putea aproba anumitor studenţi inclusiv „servirea mesei la cantina dietetică, cu contribuţia asociaţiei”. Fragment din volumul Zoltán Györke, “Napoca – O istorie recentă a Clujului. Obsesia romanizării sub două regimuri politice, 1974 – 2014”, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2017.