Lansare Comunismul pe înțelesul corporatiștilor

Putem, la 30 de ani de la căderea comunismului în România, observa fenomenele socio-culturale care au legătură cu acesta. Comunismul este privit polarizat, fie cu o nostalgie care vine cu suprapunerea acestuia peste anii tinereții, cu un aer de vintage cool, fie cu o ură și patimă. Condamnat oficial în România în 2006 ca sistem opresiv și criminal, comunismul a lăsat în istorie urme traumatice care sunt încă departe de se fi încheiat atât ca și studiu, cercetare cât și ca efecte.

O zonă explorată cu mai multă căldură rămâne viața domestică, privată din perioada comunistă, a unor generații care aveau foarte multe lucruri în comun, de la obiceiuri sociale create datorate aceleași lipsuri la accesul la activități și produse de consum similare.

Proiectul „Comunismul pe înțelesul corporatiștilor” se adresează atât generațiilor decrețeilor (Șoimii Patriei, Pionierii, sau UTC-iștii de ieri), în prezent la aniversarea jubileului, dar și generațiilor ulterioare născute sau nu în comunism.

Zona de cercetare propusă este un tip de centralizare a zonelor antropologice ale culturii vizuale și indexare de elemente de patrimoniu imaterial din istoria recentă românească.

Proiectul se adresează lucrătorilor din corporații.

---

Cercetători: Cristina Anisescu, Alexandra Bardan, Cristian Vasile, Cosmin Nasui
Manager proiect: Oana Nasui

Datorită situației mondiale dificile datorată pandemiei COVID19, expozițiile se mută în mediul online.

„Sala virtuală de expoziții” va însemna plimbarea virtuală printr-un spațiu expozițional, cu posibilitatea de close-up, fără a fi necesar un echipament specific (ochelari VR).

„Sala de lectură digitală” înseamnă o platformă de tip bibliotecă (fișări după mai multe tipuri de filtre), în care materialele de studiu sunt sub mai multe formate.

„Camera audio-video” se referă la secțiunea care găzduiește materiale și interviuri video susținute de cercetători și istorici. 

Temele secțiunilor cercetării sunt: 

Cultura organizațiilor de tineret: de la uniforme la norme
Secțiunea prezintă care au fost câteva dintre preocupările sub care tinerii au fost organizați de către diferite instituții ale statului dar și prin rețele personale sociale.

Este de interes pentru cercetare și fenomenul cine-cluburilor, filmele produse de cine cluburi precum: Cineclub „Oțelu Roșu”, Cineclubul Minerul Anina, Cineclub „Optic ’76” IGOR, Amafilm Lupeni, Cineclubul Margana, Focal XX – Hiderom, Zboina Focșani, Cineclub „Urania”, Cineclubul „Ecran 5”, Reșița, Cineclub „Energia” UCMR, Cineclubul carierei miniere Veţel, filme care prezintă viața din fabrică „Cei cu care ne mândrim”, protecția muncii, „Consecințele unor neglijențe”, evenimente de tineret precum „Cupa Păcii și Prieteniei”, „Prima zi de școală”, „Sărbătorirea zilei naționale 23 August”. Se cercetează paralele între tipurile de activități muncitorești din perioada comunistă și cele din prezent, privilegiind modurile în care munca a intrat în preocupările socio-culturale ale societății și se pregătește o selecție de filme în această direcție.

Se urmărește și fenomenul muzical: cum se alcătuiau comunitățile de tineret în jurul preocupărilor muzicale, cum se făcea rost de muzică prin înregistrare, schimburi și împrumuturi între tineri de discuri de vinil, benzi de magnetofon, casete audio. Un studiu de caz (din documentele CNSAS si arhiva familiei) în această secțiune va fi emisiunea de radio „Metronom” realizată de Cornel Chiriac, mai întâi pentru Radio România, mai apoi pentru Radio „Europa Liberă” și modul în care această emisiune a creat un fenomen de referință în rândul tinerilor.

Fenomenul „vacanțelor” – turism de masă și orientare turistică este prezentat prin programe, itinerarii și circuite organizate de diferite sindicale. Vom prezenta fenomenul taberelor de la munte și de la mare prin pliante, hărți și programe de prezentare dar și prin fotografii și filme personale de amatori. Vacanțele din „câmpul muncii” erau un mijloc de relaxare a clasei muncitoare, de socializare și chiar de stimulare a politicilor pronataliste; Vacanțele organizate prin sindicate ori prin oficiile de turism îi aduceau împreună, adesea chiar pe colegii de serviciu din aceeași secție de la fabrică la munte sau mare.

Expertul Cristina Anisescu va prezenta rețelele de tip fan club din perioada comunistă și modul lor de interacțiune cu Securitatea. Pornind de la exponate vor fi analizate relațiile tinerilor cu libertățile, permisivitatea, cenzura și controlul.

„Noii în anul 2000” – Oracolele generației decrețeilor (cum priveau tinerii viitorul)

Secțiunea va fi alcătuită din desene și ilustrații originale ale artiștilor care au fost publicate în cărțile și revistele de copii și tineret ale perioadei comuniste semnate de autori precum: Puiu Manu, Gheorghe Labin, Romeo Voinescu, Felicia Avram, Nicolae Hilohi, Cik Damadian, Eugen Taru, Jules Perahim, Nell Cobar, Vasile Olac, Anamaria Smigelschi, Mihail Gion, Ion Popescu Gopo, Mircia Dumitrescu, Nicolae Alexi, Ligia Macovei, Vasile Socoliuc, Nestor Ignat. Alături de o selecţie de arhive de revistele de copii, tineri și adolescenți „Cutezătorii”, „Șoimii Patriei”, „Luminița”, „Almanahul Copiilor”, „Universul copiilor”, Revista „Mischa”, „Bravo”), va fi prezentată selecție de caiete oracole. Toate materialele fac parte din colecții private.

Invitata – lector univ. dr. Alexandra Bardan, Departamentul de Jurnalism, Facultatea de Jurnalism și Stiințele Comunicării, va prezenta rezultatele unor cercetări sociologice intitulate „Pop Communism” exemplificând în ce fel s-a format memoria colectivă a „generației decrețeilor” și cum se raportează tinerii de ieri și adulții de astăzi la aceasta.

Femeia în câmpul muncii socialiste
Organizată în colaborare cu Institutul Național al Patrimoniului, Direcția Patrimoniu Mobil, Intangibil și Digital – CIMeC și Muzeul Cineastului Amator, expoziția online cuprinde selecţie de fotografii realizate între anii 1956-1960, având ca subiect femeile în câmpul muncii și nu numai. Aceste fotografii fac parte dintr-o colecție de negative ce au fost recuperate de către echipa Institutului Național al Patrimoniului, din arhiva unor foste publicații comuniste. Scanarea și selecţia lor a fost realizată de Ioana Ciolea, cu sprijinul echipei de cercetare INP.

Prima serie de negative cuprinde imagini din fabrici preponderent, dar și în cadrul unor serbări, ședințe și alte evenimente sociale. 

Tema „Femeia în societatea comunistă românească”, a fost adoptată în urma analizării primei părți din arhivă, unde, de multe ori, femeia era nucleul imaginilor. Sunt cadre și situații pe care nu le mai întâlnim zilnic în viața cotidiană. Această analiză poate lua direcția unui studiu antropologic care să trateze problema feminismului în perioada respectivă, chiar și o analiză asupra situației în prezent,a femeii la locul de muncă.

Din punct de vedere vizual, calitatea și încadrarea imaginilor, este la un nivel aproape artistic. Această expoziție online are ca scop principal deschiderea spre un studiu mai amplu a arhivei, care merită interes și analiză corespunzătoare.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Proiect cultural cofinanţat de Administrația Fondului Cultural Național

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Parteneri: Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii – CNSAS, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării – Universitatea București, Guerrilla Radio, Start-up.ro, Kooperativa 2.0, Wall-Street.ro, Revista Biz, Biziday.ro

• 

•