Putem, la 30 de ani de la căderea comunismului în România, observa fenomenele socio-culturale care au legătură cu acesta. Comunismul este privit polarizat, fie cu o nostalgie care vine cu suprapunerea acestuia peste anii tinereții, cu un aer de vintage cool, fie cu o ură și patimă. Condamnat oficial în România în 2007 ca sistem opresiv și criminal, comunismul a lăsat în istorie urme traumatice care sunt încă departe de se fi încheiat atât ca și studiu, cercetare cât și ca efecte.

O zonă explorată cu mai multă căldură rămâne viața domestică, privată din perioada comunistă, a unor generații care aveau foarte multe lucruri în comun, de la obiceiuri sociale create datorate aceleași lipsuri dar și accesul la activități și produse de consum similare.

Proiectul „Comunismul pe înțelesul corporatiștilor” se adresează atât generațiilor decrețeilor (Șoimii Patriei, Pionierii, sau UTC-iștii de ieri), în prezent la aniversarea jubileului, dar și generațiilor ulterioare născute sau nu în comunism.

Proiectul se desfășoară în clădiri de corporații localizată în nordul Bucureștiului. Numărul de angajaţi din clădirile de birouri clasa A şi B din Bucureşti a ajuns la aproximativ 250.000 la finalul anului trecut, ȋn timp ce efectivul total al salariaţilor din Capitală a depăşit pragul de 1 milion de persoane la începutul anului 2018, potrivit estimărilor Cushman & Wakefield Echinox. Un număr de aproximativ 65.000 de persoane lucrează ȋn clădirile de birouri din zona Pipera, circa 55.000 ȋn zona Centru – Nord, iar ȋn Vest ȋn jur de 38.000, cele trei zone concentrȃnd 63% dintre angajaţii clădirilor moderne de birouri din Bucureşti. În Pipera, deși 88.000 de oameni fac naveta zilnic către această zonă, problemele de infrastructură rutieră și de mobilitate nu au fost încă tratate (cf unui studiu făcut de Urban INC / Odaia Creativă și Kaleidoscop Nordic în 2017) iar pentru activități culturale nu există nici infrastructură, nici conținut. 

În cadrul proiectului vor fi realizate 3 expoziții utilizând cu artefacte, lucrări de artă originale, arhive de documente, publicații și 8 tururi ghidate susținute de cercetători și istorici. 

Temele celor 3 expoziții sunt: 

1.) Cultura organizațiilor de tineret: de la uniforme la norme
Expoziția analizează care au fost câteva dintre preocupările sub care tinerii au fost organizați de către diferite instituții ale statului dar și prin rețele personale sociale. Expoziția este alcătuită din câteva teme caracteristice ale perioadei pentru grupurile de tineri.

Fenomenul cine-cluburilor: proiecții de filme produse de cine cluburi precum: Cineclub „Oțelu Roșu”, Cineclubul Minerul Anina, Cineclub „Optic ’76” IGOR, Amafilm Lupeni, Cineclubul Margana, Focal XX – Hiderom, Zboina Focșani, Cineclub „Urania”, Cineclubul „Ecran 5”, Reșița, Cineclub „Energia” UCMR, Cineclubul carierei miniere Veţel. Invitat Andrei Bălbărău, inițiatorul Muzeul Cineastului Amator. Filme care prezintă viața din fabrică „Cei cu care ne mândrim”, protecția muncii, „Consecințele unor neglijențe”, evenimente de tineret precum „Cupa Păcii și Prieteniei”, „Prima zi de școală”, „Sărbătorirea zilei naționale 23 August”. În cadrul tururilor ghidate se vor prezenta paralele între tipurile de activități muncitorești din perioada comunistă și cele din prezent, privilegiind modurile în care munca a intrat în preocupările socio-culturale ale societății. 

Fenomenul muzical: cum se alcătuiau comunitățile de tineret în jurul preocupărilor muzicale, cum se făcea rost de muzică prin înregistrare, schimburi și împrumuturi între tineri de discuri de vinil, benzi de magnetofon, casete audio. Un studiu de caz prezentat (din documentele CNSAS si arhiva familiei) în această secțiune este emisiunea de radio „Metronom” realizată de Cornel Chiriac, mai întâi pentru Radio România, mai apoi pentru Radio „Europa Liberă” și modul în care această emisiune a creat un fenomen de referință în rândul tinerilor. Expertul Cristina Anisescu va prezenta în cadrul tururilor ghidate rețelele de tip fan club din perioada comunistă și modul lor de interacțiune cu Securitatea. Pornind de la exponate vor fi analizate relațiile tinerilor cu libertățile, permisivitatea, cenzura și controlul.

Fenomenul „vacanțelor” – turism de masă și orientare turistică prin programe, itinerarii și circuite organizate de diferite sindicale. Invitatul tururilor ghidate pentru această cele două secțiuni dedicate fenomenului muzical și celui de turism este expertul Cristina Anisescu. Vom prezenta fenomenul taberelor de la munte și de la mare prin pliante, hărți și programe de prezentare dar și prin fotografii și filme personale de amatori. Vacanțele din „câmpul muncii” erau un mijloc de relaxare a clasei muncitoare, de socializare și chiar de stimulare a politicilor pronataliste; Vacanțele organizate prin sindicate ori prin oficiile de turism îi aduceau împreună, adesea chiar pe colegii de servici din aceeași secție de la fabrică la munte sau mare.

Zona de cercetare propusă este un tip de centralizare a zonelor antropologice ale culturii vizuale și indexare de elemente de patrimoniu imaterial din istoria recentă românească.

2.) „Noii în anul 2000” – Oracolele generației decrețeilor (cum priveau tinerii viitorul) Expoziția este alcătuită din desene și ilustrații originale ale artiștilor care au fost publicate în cărțile și revistele de copii și tineret ale perioadei comuniste semnate de autori precum: Puiu Manu, Gheorghe Labin, Romeo Voinescu, Felicia Avram, Nicolae Hilohi, Cik Damadian, Eugen Taru, Jules Perahim, Nell Cobar, Vasile Olac, Anamaria Smigelschi, Mihail Gion, Ion Popescu Gopo, Mircia Dumitrescu, Nicolae Alexi, Ligia Macovei, Vasile Socoliuc, Nestor Ignat. Alături de o selecţie de arhive de revistele de copii, tineri și adolescenți „Cutezătorii”, „Șoimii Patriei”, „Luminița”, „Almanahul Copiilor”, „Universul copiilor”, Revista „Mischa”, „Bravo”), o selecție de caiete oracole. Toate lucrările fac parte din colecții private. Invitata lector univ. dr. Alexandra Bardan, Departamentul de Jurnalism, Facultatea de Jurnalism și Stiințele Comunicării va prezenta rezultatele unor cercetări sociologice intitulate „Pop Communism” exemplificând în ce fel s-a format memoria colectivă a „generației decrețeilor” și cum se raportează tinerii de ieri și adulții de astăzi la aceasta.

3.) Femeia în societatea comunistă românească
Organizată în colaborare cu Institutul Național al Patrimoniului, Direcția Patrimoniu Mobil, Intangibil și Digital – CIMeC și Muzeul Cineastului Amator, expoziția cuprinde selecţie de fotografii realizate între anii 1956-1960, având ca subiect femeile în câmpul muncii și nu numai. Aceste fotografii fac parte dintr-o colecție de negative ce au fost recuperate de către echipa Institutului Național al Patrimoniului, din arhiva unor foste publicații comuniste.

Prima serie de negative cuprinde imagini din fabrici preponderent, dar și în cadrul unor serbări, ședințe și alte evenimente sociale. 

Tema „Femeia în societatea comunistă românească”, a fost adoptată în urma analizării primei părți din arhivă, unde, de multe ori, femeia era nucleul imaginilor. Sunt cadre și situații pe care nu le mai întâlnim zilnic în viața cotidiană. Această analiză poate lua direcția unui studiu antropologic care să trateze problema feminismului în perioada respectivă, chiar și o analiză asupra situației în prezent,a femeii la locul de muncă.

Din punct de vedere vizual, calitatea și încadrarea imaginilor, este la un nivel aproape artistic. Această expoziție are ca scop principal deschiderea spre un studiu mai amplu a arhivei, care merită interes și analiză corespunzătoare.

Fotografiile sunt imprimate pe hârtie fotografică, prin metoda clasică analog. Această alegere dorește să readucă la lumină modul și tehnicile de prelucrare a fotografiilor în perioada respectivă. Scanarea, selecţia şi imprimarea lor a fost realizată de Ioana Ciolea, cu sprijinul echipei de la Institutul Național al Patrimoniului.

Expozițiile sunt interactive realizate prin patru video proiectoare 3D care permit proiecția simultană de materiale foto-video individuale, accesibilizate de un specialist pentru vizionare în 3D. Acestea sunt expuse pe geamurile birourilor de sticlă devenite spații expoziționale, traficate de zeci de oameni pe zi. Acestea sunt acompaniate de lucrări și obiecte artă și elemente de cultură vizuală din perioada comunistă, subsumându-se uneia dintre temele de mai sus, ancorate pe structură de tip schelet de pop-up spider, self sustainable și complet neintruzivă cu spațiile de trafic cotidian.

Proiect cultural co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Parteneri: Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii – CNSAS, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării – Universitatea București, Guerrilla Radio